Ana səhifə

George văSÎi din tainele universului spiritual (negativ) din tainele lniversl LI i spiritual cuvânt înainte


Yüklə 1.05 Mb.
səhifə7/16
tarix13.06.2016
ölçüsü1.05 Mb.
1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   16

69

Iată ce ne-a comunicat Tatal Ceresc la începutul lunii august 1976 ¨Intr-un fel sunt supăralt pe pământeni că n-au fost mai



disciplinaţi, mai sârguincioşi, mai activi, că nu s-au străduit să

descifreze mai demult legile şi fenomenele care-i înconjurau. Au

aşteptat prea mult să li se dea de pomană ceea ce ei nu făceau. în loc să

ia exemplu de la cei pe care I-am trimis şi să le urmeze sfatul şi

îndemnul, au început să-i numească zei şi au inventat cererile de ajutor,

tot felul de implorări şi invocări ca să-i salvăm din necazurile şi

suferinţele pe care ei singuri şi-i le făceau. Religiile sunt creaţia

pământenilor, nu a Mea.

Nici unul din ceice Eu i-am trimis nu i-a învăţat să Mi se închine

sau să-Mi aducă laude. Ei totuşi şi-au creat un refugiu în slujirea

formelor şi cuvintelor, al căror continui nu-l respectau. De aceea, toate

religiile, fără nici o excepţie, au fost sursele denaturării adevărului

relevat de Mine, prin cei pe care Eu i-am trimis. Am rupt din Mine o

parte şi am trimis-o pe pământ să-i înveţe curajul, bărbătia şi lupta. M-

am aşteptat la mai mult din partea lor, dar m-au deceptionat... Aceştia

au fost pământenii. Cei ce nu făceau parte din categoria celor răi au

fost prea legati de împlinirile pozitive, prea au vrut să se sature cu cele

pământene, cu cele trecătoare, în loc să fie însetati după cele veşnice şi

nepieritoare.

Am avut atâtea lumini între ei şi totuşi nu le-au înţeles, nu au învăţat, nu au descifrat. Dacă totuşi voi revărsa Iubirea Mea pe pământ, voi face aceasta numai pentru frumuseţea martirilor care a împodobit până şi lăcaşul Meu. Datorită lor, voi face pentru pământ ceea ce niciodată n-am mai făcut cu nici o planetă şi niciodată nu voi mai face. Ei, martirii, merită pe deplin lumina ce au primit-o şi o vor mai primi cu prisosinţă. Lor, celor ce au iubit adevărul şi dreptatea într- atât încât nu s-au temut de nimeni şi de nimic, lor şi pentru ei voi interveni pentru a restabili echilibrul şi pe acest pământ.

... (pauză)



Da! Am urât şi Eu ceva: laşitatea oamenilor, slugărnicia şi

linguşirea, trufia netrebnicilor şi ignoranţa pretinşilor învăţători. M-au

dezgustat rugăciunile false şi M-au scârbit cei ce pretindeau că Mă

slujesc... Nu pot trece şi pe aceştia cu vederea! Nu pot.... Nu pot!

Cei ce M-au înfruntat, cei ce au călcat legile şi le-au întors cu

susul în jos, cei despuiaţi de caracter, cei ce au tâlhărit adevărul şi

valorile vor pieri. Se vor şterge cu desăvârşire până şi urmele lor pe

acest pământ, căci răzbunarea Mea va fi necruţătoare! Voi trece multe

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL



cu vederea, greşelile, abaterile celor care, din nepricepere sau din neştiinţă au greşit. Pe cei însă care au lucrat contrar tuturor legilor, contrar oricăror reguli şi discipline elementare, pe cei ce au stricat ordinea şi echilibrul nu-i voi cruţa de jăraticul ce va ţâşni din ochii_şi din mâinile Mele,

Voi închide ochii, îmi voi întoarce privirile şi voi zdrobi şi voi nimici aşa cum ei au zdrobit şi au nimicit ceea ce Eu cu trudă am sădit. Au ridicat cutitul, au îndrăznit, au avut curajul să înfrunte ratiunea, gândul şi conştiinţa şi ridicând cutitul, au ucis ceea ce ei nu aveau nici un drept să o facă. Totuşi au făcut, au făcut de nenumărate ori şi în repetate rânduri, cu toate că Eu m-am opus şi am strigat:

NU FACEŢI ASTA!

Ei au făcut totuşi mereu mai mult, din ce în ce mai mult, până când M-au determinat să iau măsuri radicale, hotarari nestramutate,

Definitive.

Un timp îmi întorsesem privirile de la acest pământ, să nu mai văd, să nu mai aud. Acum am început, încet, încet, să-mi adun gândurile, puterile, energiile ce clocoteau deja în Mine şi în totată lumea Mea.

Voi privi mai întâi la cei ce aşteaptă semnalul Meu_ca să-i incarc
cu puteri nebănuite, apoi Mă voi întoarce către cei vinovaţi şi, în clipa
în care privirile Mele se vor fixa asupra lor, se vor deschide zăgazurile
mâniei Mele şi voi vărsa din adâncurile Mele asupra lor toată urgia pe
care am acumulat-o de veacuri. Vor tremura munţii şi se vor tulbura
oceanele, vor izbucni flăcări în spatiile întunericului şi-l va mistui până
la scrum, iar scrumul şi cenuşa le voi azvârli în hăurile acestui univers, acolo unde nimeni nu poate patrunde.


oceanele, vor izbucni flăcări în spatiile înturi ş p

la scrum, iar scrumul şi cenuşa le voi azvârli în hăurile acestui univers, acolo unde nimeni nu poate pătrunde.

Că vor fi lacrimi, că va fi jale, că va fi suferinţă în tot şi-n toate...
nu am ce face! Nuam altă cale. Legile se vor manifesta din plin, provocând fenomene neînchipuite
de vreo minte vreodată... " De aceea, pregătiţi-vă! Ceasul a sosit! Trâmbiţele au început să răsune. Voi, cei ce le auziti, lucraţi, privegheati, aşteptati! Veti primi ceea ce nu aţi putea primi dacă Eu nu aş face ca voi să puteţi.

Vom fi alaturi intr-un front al vietii si al mortii, intr-un front

al dreptatii, al razbunarii si al judecatii. Cartile toate se vor inchide si gandurile vor citi in cartea fortelor si puterilor ce vor actiona cu o precizie matematica.


DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPERITUAL




Totul este pregatit, totul este ordonat, în lumile văzduhului domneste perfecta disciplina. Totul este studiat, totul analizat, fiecare la locul lui va împlini automat ceea ce i s-a trasat să împlinească. De acum veti fi echilibrati, ,dar nu normali aşa cum înţeleg cei din jurul vostru normalitatea. Sunteţi în mâinile Mele pentru că îmi agarţineti si până ce visul se va implini, veti trăi ceea ce nici nu ati putut visa voi vreodata, căci împlinirea visului implică surprize şi factori neprevăzuţi de nimeni, pentru că nu au putut să-i prevadă.

De acum ne vom întâlni mereu pentru că puteţi răsufla uşuraţi, drumul mult aşteptat a poposit în mâinile Mele.

Frânele, de asemenea, tot în mâinile Mele sunt. De aceea, bucurati-vă şi voi că şi aşa nu ati cunoscut bucuria pe drumul pe care erap angajati.

Fiti binecuvântaţi şi "la lucru "!

EPILOG LA PRIMUL CAPITOL

Propriu-zis, eseul acesta are ca obiectiv central destinul uman, dar nu putem aborda acest important concept decât subordonând destinul uman universului real în care o făptura cugetătoare trăieşte. Nu putem aborda problematica legată sensurilor existenţei umane decât înscriind-o în contextul universului în care existăm, căci destinul umanităţii se înscrie în MARELE DESTIN al întregului univers, dirijat de legi şi fenomene care, prin excelenţă, determină şi conduc destinele fiinţelor gânditoare.

De aceea, vom pomi prin a înfăţişa structura universului, pentru ca apoi să localizăm analiza noastră asupra destinului planetei noastre, căutând să o prezentăm sub toate aspectele.

Este necesar ca, de la bun început, să aducem în discuţie un important concept cu care se defineşte universul în care trăim şi anume trebuie să ştim că în întreg universul domneşte ordinea şi armonia, că toate fenomenele pe care le trăim sunt rezultatul acţiunii unor legi absolute, care acţionează disciplinat deşi sunt legi necreate, dar care au existat totdeauna, determinând naşterea şi evoluţia lumilor pe diverse trepte, la diverse nivele, cu caracteristici proprii, specifice fiecăruia

Vom poposi, aşadar, în galaxia noastră şi vom dezvălui universul ascuns, nevăzut, universul în care domneşte ordinea şi armonia; universul fiinţelor cugetătoare, universul lumilor care populează această galaxie, lume care evoluează liber şi nestingherit, fiecare lume având destinul ei propriu, specific condiţiilor în care au apărut şi s-au dezvoltat Plecând din oceanul primordial de energii necreate, mai înainte de a se forma galaxia noastră, în spaţiul nemărginit s-a format la un moment dat o mare concentraţie de energii, care au evoluat progresiv în timp, ajungând să formeze prima şi cea mai activă lume de fiinţe, care a cunoscut rând pe rând fazele evolutive, până ce au devenit fiinţe perfect organizate, într-o lume disciplinată, extrem de activă, care nu s-a abătut de la legi, astfel încât au realizat o armonie perfectă. Această lume perfectă nu a cunoscut stagnarea, nici nu a comis erori în evoluţia ei, s-a dezvoltat prin muncă şi efort, ajungând să înfrângă toate dificultăţile inerente evoluţiei




72

73

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL




Această primă lume apărută în oceanul primordial s-a format într-o zonă precisă şi strict delimitată în univers, care a marcat formarea polului zenital de maximă concentrare energetică, cu un gigantic câmp

magnetic.

Această lume apărută în univers a avut, putem spune, cel mai fericit destin, care s-a datorat tocmai ritmului deosebit de activ, cu un progres realizat cu o deosebit de mare viteză, care a determinat ca toate materiile ce alcătuiau lumea să atingă nivele superioare de energii acumulate, astfel încât să putem afirma că această lume a fost singura care nu a cunoscut stagnarea, nici căderea, iar armonia să se instaureze la toate nivelele, fără abateri şi fără echivoc.

Este vorba de lumea Opalică, a fiinţelor care au atins perfecţiunea absoluta, fără erori, fără stadii confuze, o lume care s-a impus în spaţiu, cucerindu-L, cunoscându-l şi dominând cu autoritate toate celelalte nivele inferioare, toate celelalte lumi care au apărut ulterior.

Aşadar, Lumea Opalică a fost prima apărută în univers, lume care a generat apariţia polului perfecţiunii, al energiei şi luminii.

Desigur, în această lume opalică a existat o ierarhie valorică, o sacrificare a energiilor şi forţelor creatoare; o lume diversificată, cu fiinţe cu personalităţi variate şi distinae, o lume variată sub toate aspectele, complexă şi plurivalentă care s-a închis pentru vecie în perfecţiunea ei absolută şi a devenit o unicitate singulară şi distinctă, o lume ce nu mai poate fi depăşită, nici ajunsă din urmă, lumea Opalică este singura lume perfectă, cu cel mai armonios destin, dar vrem să precizam că însăşi această lume perfectă nu a fost lipsită de contradicţii şi a avut de luptat şi ea pentru idealul ei. a cunoscut şi ea dilema, răscrucea, impasul şi s-a frământat în opţiunea ei pentru drumul pe care avea să-1 urmeze. Vrem să ne referim aici la tragedia Opalică, provocată de apariţia ideologiei luciferice, care prin gravitatea ei a făcut ca însăşi Lumea Opalică să fie zguduită la un moment dat de mari evenimente cu adânci semnificaţii, pecetluiesc şi definesc caracterul major a ceea ce se

numeşte EVOLUŢIE.

Evoluţia, acest fundamental concept, este poate cea mai complexă noţiune filozofică, cu cele mai adânci semnificaţii şi cu cele mai ample caracteristici. Termenul de evoluţie este aparent simplu şi pare liniar, firesc şi natural dar el ascunde în sine în fond cele mai serioase probleme, cu cele mai grave implicaţii. De ce? Pentru că evoluţia este poteca spinoasă şi abruptă care stă în faţa unei făpturi cugetătoare, care



74

este pusă neîncetat în faţa alternativei de a opta pentru efort sau odihnă, pentru activitate sau stagnare.

în mod cu totul intenţionat ne vom opri asupra destinului LUMII OP ALICE şi vom analiza acest destin tocmai pentru a scoate în evidenţă asemănarea totală care există între destinul oricărui pământean cu destinul pe care 1-a avut o fiinţă opalică.

într-adevăr, este necesar să precizăm că atingerea nivelului de fiinţă divină a necesitat o evoluţie îndelungată şi, în această evoluţie, fiinţa cugetătoare care urma să ajungă divină a ajuns să fie divină pentru că necontenit a optat pentru efort şi activitate, renunţând la odihnă! Care era, în fond, efortul care se cerea fiinţei opalice? Să sprijine, să ajute, să slujească pe cei mai puţin evoluaţi. Sensul major al unei fiinţe este sprijinul şi slujirea celor ce au nevoie de ajutor spre a evolua pe o treaptă superioară.

Aici s-a opus Lucifer!

El când s-a văzut ajuns la un nivel înalt de evoluţie, s-a oprit şi a considerat că a evoluat destul, optând pentru odihnă şi cerând să fie slujit de cei mai puţin evoluaţi. Această opţiune a lui Lucifer a generat scindarea fiinţelor opalice în două lumi distincte. O lume condusă de Părintele Luminilor, lume ce a optat în continuare pentru activitate şi efort, o altă lume condusă de Lucifer a optat pentru odihnă şi stagnare.

Ruptura aceasta a fost însoţită de o adevărată luptă ideologică, lumea opalică fiind pusă în faţa unei alternative definitive, a unei opţiuni totale, care a atras după sine formarea unei lumi luciferice şi care, în timp, s-a depărtat de zona zenitală, creând un pol nou, nadiric, al comodităţii, al huzurului şi al infatuării.

Să reţinem că lumea luciferică, iniţial, nu era o lume rea, nu cunoştea viclenia, nici minciuna, dar ea a degenerat în timp, devenind o lume egoistă, mândră şi rece, lipsită de iubire şi spirit de jertfă, care, pe măsură ce trecea timpul, se transforma într-o lume deformată, a violenţei, vicleniei şi desfrâului.

Am înaintat suficient de mult în subiectul nostru, prezentând formarea celor două lumi opuse: lumea Opalică divină şi lumea diabolică a lui Lucifer.

Să ne reîntoarcem acum la tema noastră iniţială, înainte de a prezenta STRUCTURA UNIVERSULUI.

Aşadar, în galaxia noastră avem două lumi situate la poluri diferite: lumea opalică şi lumea luciferică, două lumi de aceeaşi vârstă, cele mai evoluate lumi din univers, dar două lumi net distincte: una fiind Lumea

75


DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL




Luminilor, a iubirii şi armoniei a efortului şi jertfei pentru dreptate şi adevăr, cealaltă lume este a urii şi invidiei, o lume degenerată şi deformată, a nedreptăţii şi a minciunii.

Aceste două lumi suni cele mai vechi, primele lumi care au apărut în univers. Dar ulterior s-au mai format patru zone cu fiinţe cugetătoare care s-au dezvoltat într-atât încât la ora actuală există patru sisteme planetare distincte, în care lumile sunt situate pe diferite trepte ale evoluţiei. în ordinea cronologică, primul sistem planetar cu planete locuite de fiinţe cugetătoare se numeşte HAIUM, al doilea sistem planetar se numeşte LEHAŞTI, al treilea MENZON iar al patrulea

FAHTIS.

în total, există 61 de plante locuite de fiinţe umane. Planeta pământ



tace parte din al doilea sistem planetar, Lehasti.

Care este însă diferenţa între Lumea Opalică şi celelalte lumi apărute ulterior? în timp ce Lumea Opalică a evoluat într-un ritm extrem de activ, necunoscând ciclurile de reîntrupare, toate celelalte lumi au evoluat mai lent, fapt ce a generat fenomenul de quasi-stagnare, atrăgând după sine această viaţă dublă, adică viaţa în corp spiritual şi viaţa în corp pozitiv, material.

Astfel, fiecare sistem planetar alcătuit din soare şi planete îşi are universul său spiritual propriu, adică spirala de straturi negative în care locuiesc spiritele care nu sunt în corp pozitiv. Fiecare spirală are mai multe trepte, adică spiritele sunt ierarhizate gradat, fiecare la nivelul său de energie, fiecare pe treapta sa proprie de evoluţie.

Aşadar, trebuie să ştim că în universul nostru există patru ierarhii de spirite, patru spirale, fiecare spirală având Oraşul ei de Aur, cu spirite ajunse pe trepte înalte de desăvârşire.

Să ne oprim acum la sistemul nostru planetar. în acest sistem sunt patru planete locuite de fiinţe cugetătoare: pământul, Tamium, Taitun şi Zefirius Dintre toate acestea, pământul este cea mai înapoiată planetă, cu spiritualitatea cea mai decăzută, pământul, cu spiritele proprii lui, este considerat cea mai contradictorie planetă, singura planetă invadată de viclenie, răutate, falsitate şi minciună din cauza unor mari abateri de la legi, pe care le-au săvârşit spiritele din această zonă.

Toate abaterile pe care le-au săvârşit pământenii s-au petrecut pe fondul cauzei principale a căderii: lenea şi comoditatea, care au generat nestăpânita sete de bunuri materiale în dauna evoluţiei spirituale. La toate acestea se adaugă şi faptul că pământul a fost invadat de spirite



76

luciferice, care au cerut Lumii Opalice ajutor spre a se salva Părintele Luminilor a ales pământul ca planetă de penitenţă a spiritelor luciferice. Astfel, cu circa 12000 de ani în urmă Părintele Luminilor indică luciferienilor să se întrupeze în Atlantida, zonă situată în locul unde este azi oceanul Atlantic. Acolo coboară în mod special primul trimis din Opal: LIGURDA HE SONTINEOLOVELLA, cel care pune bazele primei religii, primei spiritualităţi pe care au cunoscut-o pământenii. Este vorba de cel care va fi mai târziu IOAN EVANGHELISTUL. Numele său în Atlantida era Xerotemus Oxom Fi.

Medium strălucit şi mare clarvizionar, Xerotemus, după o îndelungată viaţă de singuratic, îşi începe misiunea ca şef de trib, vrăjitor

şi vraci.

Reuşeşte să unifice peste 60 de triburi răzleţe şi, găsindu-şi înlocuitor demn, se retrage pe piscul unui munte, înfruntând frigul şi foamea cunoaşte extazul, luciditatea şi pătrunzând în zona clarviziunii şi a ideogoniei, pune bazele primelor ritualuri pe o simbolică simplă, limpede, clară şi precisă. Abia când era gata să revină între ai săi, ia cunoştinţă despre drama luciferienilor de culori închise, negre, care ceruseră ajutor Opalului să fi salvaţi. Salvarea era una: munca grea, supunerea şi jertfa.

Dacă în Atlantida acţiunea Opalului de a-1 salva pe Lucifer s-a soldat cu un total eşec, în Egipt un important număr de luciferieni s-au salvat Aici se află tâlcul misteriosului Egipt, inexplicabilele sale minuni: piramidele şi giganticele temple din Karnak şi Luxor. O altă zona în care au activat luciferienii a fost cea a Babilonului. Aici Biblia atestă aşa-numitul "potop al lui Noe", potop declanşat de Opal, pedeapsă pentru că nu fuseseră respectate indicaţiile.

In sfârşit, am ajuns la perioada biblică a poporului iudeu, popor de luciferieni care, cu circa 3000 de ani înaintea lui Hristos au încheiat un "contract" cu Cetatea Opalului, în sensul că ei au primit titlul de "popor ales", Opalul asigurându-i că dacă vor respecta pe emisarii săi, acesta va face din ei "conducătorii pământului". Biblia consemnează acest contract care se încheie între Avraam şi "cei trei îngeri sub stejarul lui Mamvri".

Evolutia poporului iudeu este cunoscută, aşa că nu mai insistăm. Destul că din nou acţiunea Opalului s-a soldat şi aici cu un total eşec, dar în loc de pedeapsă. Opalul întinde poporului iudeu o ultimă mână: trimite în mijlocul lor pe cel mai iubit Fiu al Părintelui Luminilor, pe Iisus Hristos şi acesta..

77

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

La drama lui Hristos a asistat cu consternare tot Opalul.

Hristos S-a întors în lumea Sa epuizat trist înfrânt.

Atunci conducătorii Opalului s-au întrunit şi au luat o hotărâre supremă, definitivă, totală: să-1 scoată pe Lucifer cu ai săi din zona de atracţie a pământului ca să nu se mai poată reîntrupa niciodată.

Concomitent cu această măsură Opalul s-a hotărât să-i alunge şi pe pământenii căzuţi irecuperabili. Cum? Printr-o invazie! Toţi zeii, toţi giganţii, toate categoriile de spirite opalice vor să participe la această acţiune. Când? Curând!

Opalul la ora actuală este în plină pregătire

Totul este aranjat tot planul de acţiune este respectat de toate nivelele, de toate straturile. Odată cu această invazie, Opalul s-a îngrijit să formeze pe pământ o lume nouă.

Sute, mii de spirite din zonele superioare astrale, la ora actuală activează fiecare la locul lui pe zone de influenţă, fiecare ţară cu trimişii ei. în acest grandios plan de distrugere a lui Lucifer. paralel cu crearea pe pământ a unei lumi noi. România va juca un rol deosebit de important România va fi ceea ce în multe rânduri s-a spus - centrul mondial de iradiere spirituală.

Realitatea acestor afirmaţii va începe în curând, treptat să se confirme. Timpul evenimentele vor confirma adevărul acestor rânduri...



CAPITOLUL II

78

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

Joi, 20 octombrie 1977

M-am gândit foarte mult la acest punct de plecare, la ceea ce este mai important şi mai presus de orice în lumea noastră, care ne înconjoară, şi la viaţa pe care o trăim şi am găsit că nimic nu este mai surprinzător şi mai demn de reliefat decât Ordinea care domneşte în tot şi în toate. M-am gândit cu ce să încep: cu cele inferioare sau cu cele superioare, cu lumina sau cu întunericul, cu armonia sau cu disonanţele? M-am gândit să încep cu sfinţenia., cu Dumnezeu, dar am zăbovit şi, gândindu-mă bine, am preferat să încep cu ceea ce este esenţial de conturat mai înainte de a aduce vorba de divinitate. ORDINEA. Nu se poate pomi prin a răspunde ce este divinitatea până nu am parcurs mai întâi toate treptele care duc spre

divinitate

Pentru mulţi, pentru foarte mulţi, Dumnezeu este punctul de pornire a tot şi a toate. Pentru mine Dumnezeu este prea complex ca să poată constitui un punct de pornire. Pentru foarte mulţi, de asemenea, Dumnezeu poate fi cunoscut pornindu-se de la Credinţă, ca şi cum Credinţa ar putea constitui un început al cunoaşterii. într-adevăr, pentru mulţi Dumnezeu este ceva atât de simplu, încât este suficient să crezi ca

să-1 poţi cunoaşte.

Eroare! Gravă şi incomensurabilă eroare!

Secole de-a rândul s-a socotit că punctul de pornire al cunoaşterii de Dumnezeu este credinţa, dar secolele, tot ele, au dovedit existenţa unei orbiri în credinţă. A existat o credinţă oarbă, meschină şi simplistă, care a fost izvorul unor regretabile denaturări ale adevărului divin. De ce? Pentru că realul punctul de pornire a fost nu credinţa, ci

IGNORANTA

Ignoranţa a plăsmuit un Dumnezeu absurd, cu atribute stranii, străine unei gândiri ordonate, disciplinate. De aceea, mai presus de tot şi toate am găsit ORDINEA şi DISCIPLINA care domneşte în tot şi în toate şi care poate constitui un pună de pornire realist şi lucid.

Iată din nou două noţiuni importante, fără de care nu se poate aborda problema divinităţii. Trebuie mai întâi de toate să fii realist şi lucid în aceeaşi măsură, lucid pentru a putea aborda problema existenţei unei lumi divine, pentru a putea fi apt să începi să cauţi, să începi să priveşti mai presus de condiţiile materiale, la ceva care depăşeşte cu

80

1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   ...   16


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©kagiz.org 2016
rəhbərliyinə müraciət