Ana səhifə

George văSÎi din tainele universului spiritual (negativ) din tainele lniversl LI i spiritual cuvânt înainte


Yüklə 1.05 Mb.
səhifə14/16
tarix13.06.2016
ölçüsü1.05 Mb.
1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16
PARTEA A DOUA

156

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

DEN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL




TEORIA ALUETEI RELAŢIA IDEE - MATERIE

Alueta nu este altceva decât un atom nevăzut, nepozitivizat, care constituie materialul de bază al materiei negative, precum şi al spaţiului, considerat ştiinţific ca un vid, adică lipsit de atmosferă. Aşadar, spaţiul este vid din punct de verde fizic, experimental, dar teoretic el nu poate fi gol. Aluetele sunt deci atomii sub înfăţişarea - să zicem - a unor raze ultranobile, care constituie spaţiul interplanetar şi interstelar.

Ce este în fond alueta? Este cărămida fundamentală a vieţii, a existenţei în analogie cu ceea ce noi în fizică numim atom, forma elementară de bază a materiei.

Despre aluete ne-a vorbit prima dală Heruvicle în august 1977, dar nu am înţeles suficient de clar. Tot în aceeaşi perioadă ne-a dat explicaţii generale asupra efluviilor zeniice, dar tot nu am înţeles. Tot atunci ne-a vorbit despre interdependenţa cuplului univers pozitiv - univers negativ, dar nici aceasta nu am înţeles-o bine.

La începutul lunii februarie 1978 Heruvicle a reluat teoria aluetei, precum şi problema genezei si am reuşit, în sfârşit, să înţelegem şi să putem aborda în scris cele ce am aflat, toate aceste date constituind baza de pornire pentru înţelegerea evoluţiei materiilor, a formării fapturilor biologice, precum şi a fiinţelor cugetătoare.

Punctul de plecare este alueta. De înţelegerea ei depinde înţelegerea etapelor evoluţiei materiei şi a formării diferitelor stadii de organizare a acestei materii.

Deocamdată lăsăm deoparte atomul pozitiv, care nu este decât "un caz particular" - o stare precară a atomului negativ: alueta. Deci, ce este alueta? Este forma elementară de existenţă a materiei negative.

Aceasta este prima formulare, brută. Vom aborda acum caracterul abstract al prezentării noastre şi vom spune:



  1. ALUETA ESTE ESENŢA.

  2. ALUETA ESTE ESENŢA VIEŢII, A EXISTENŢEI.

  3. ALUETA ESTE ESENŢA COMPUSĂ DIN DOUĂ
    PRINCIPII

  4. PRINCIPIILE SUNT CONSTITUITE DIN IDEI CE SE
    OGLINDESC RECIPROC.

158

Vom prezenta acum o schemă care să includă noţiunile folosite mai sus, cu explicaţiile necesare:

SCHEMA nr. 6

ESENŢA


(bazată pe două principii)

Prindpiul TAMA şi Principiul ATAM


PASIV ABSORBANT


Ideea I:ACTTV Ideea II: EMIŢĂTOR

Deci, alueta este o esenţă bazată pe două principii: TAMA şi ATAM, acestea incluzând două idei: de activitate de emisie si, respectiv, de pasivitate şi absorbţie.

Aceasta ar fi definiţia de fond a tuturor aluetelor, valabile pentru toate stadiile energetice. Care sunt caracteristicile schemei de mai sus:


  1. - UNICITATEA ESENŢEI - aceasta este prima abstractizare,
    majoră, deoarece formularea pe care noi am fi putut-o da ar fi fost
    unicitatea în dualitate sau într-o formulare vulgarizată: armonia
    contrariilor. Noi însă insistăm în caracterizarea schemei de mai sus prin
    expresia:

  2. - UNICITATEA ESENŢEI ÎN DUALITATEA PRINCIPIILOR,
    căci UNICITATEA ESENŢEI ESTE POSIBILĂ TOCMAI
    DATORITĂ EXISTENŢEI A DOUĂ PRINCIPII: TAMA şi ATAM,
    unite într-un tot indisolubil. Unicitatea esenţei este dualistă şi ea implică
    o strânsă interdependenţă simultană a celor două principii, TAMA şi
    ATAM, care se manifestă la modul fenomenal printr-un dublu
    FENOMEN DE EMISIE Şl ABSORBŢIE, aceasta implicând existenţa
    unui CÂMP DE INFRAESENŢE.

III. - în acest sens, esenţa are ca mod de existenţă pe plan fenomenal, concret, existenţa câmpului de infraesenţe, ce constituie în acelaşi timp tocmai modul de manifestare fenomenală a infraesenţei. IV. - O altă caracteristică a unicităţii esenţei, adică a aluetei, este existenţa sa perpetuă, veşnică. Alueta este însăşi MIRACOLUL EXISTENŢEI. Ea nu are început, nu are sfârşit nimeni nu o poate crea şi nimic nu o poate distruge. De aceea, definim alueta drept MOD

159


DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL




(esenţa)


ALUETA = MATERIE

(energie)


ELEMENTAR DE EXISTENŢĂ. (Precizam că este vorba de aluetă şi nu de atom, care nu este decât un caz particular al aluetei universale).

Să revenim la schema de mai sus, în care am pornit de la abstractizare. Este vorba de noţiunea de ESENŢĂ, care la rândul ei este compusă din două abstracţiuni: principiile ACTIV şi PASIV. Până acum suntem în planul abstract nimic concret. De acum însă, pătrundem în planul concret.

Planul concret este marcat de intervenţia dublului fenomen de EMISIE şi de ABSORBŢIE. Urmărind concretul, fenomenele de emisie şi de absorbţie, suntem de fapt în plină definiţie a ENERGIEI, a cărei existentă de datorează tocmai acestui fenomen. Ţinând seama de acestea, să legăm abstractul de concret prin următoarea formulă:

activitate, fiind în mişcare, acestea trebuie să aibă un SENS Sensul nu este însă unic şi liniar, el este tridirecţional în spaţiu şi nesfârşit în timp.

Să vedem acum care sunt cele trei dimensiuni ale sensului. Acestea sunt: ASCENDENT, STABIL Şl DESCENDENT.

Urmând firul logic, am ajuns la cele trei ipostaze pe care le poate avea materia negativă, în conformitate cu cele trei direcţii posibile. Să sintetizăm:



SCHEMA nr. 7

sens ASCENDENT = ACUMULARE de energie;

sens STABIL = ECHILIBRU energetic;

sens DESCENDENT = PIERDERE de energie.




Formula nr. I


ACTIV

ESENŢĂ

PASIV
EMISIE



ENERGIE

ABSORBŢIE

Ţinând seama de această formulă, abia acum putem considera sa dam o definiţie completă a aluetei.

ALUETA ESTE MODUL ELEMENTAR DE EXISTENTĂ A ENERGIEI. Alueta fiind aşadar modul elementar de existenţă a energiei, fiind energie, ne gândim la materie, gândindu-ne la materie, putem realiza echivalenţa:

EXISTENŢĂ - ENERGIE - MATERIE

înseamnă atunci că formula nr. 1 este de fapt formula însăşi a materiei şi atunci:

MATERIE = ENERGIE = EXISTENŢĂ

Pnn această ultimă concluzie am ajuns să demonstrăm cele afirmate in capitolul I al acestei lucrări, când afirmam că spiritul -corpul negativ - este materia negativă, pe care am definit-o drept O UZINĂ PRODUCĂTOARE DE ENERGIE.

Aceasta este alueta:

MATERIE = ENERGIE = ESENŢĂ,

aceasta este însăşi baza a ceea ce se numeşte existenţă. Definiţia aluetei o mai putem însă formula drept UN NUCLEU ESENŢIAL MATERIAL ENERGETIC, care arc ca atribut, ca însuşire fundamentală necontenita ACTIVITATE, veşnic în mişcare. Fiind în

160


Am ajuns, în sfârşit, la o schemă care poate sta la baza definitei celor două forme de materie negativă şi materie pozitivă, despre care am vorbit încă din primul capitol şi pe care o vom relua, ţinând seama de schema prezentată mai sus, astfel:

MATERIA NEGATIVĂ este caracteruzată _ printr-o dominantă activă, aceasta însemnând dominanta EMIŢĂTOARE, cu sens ascendent evolutiv, materia care este în stare continuă de acumulare de energie, tinzând către noi scheme superioare de organizare, materie indestructibilă, veşnică.

MATERIA POZITIVĂ este caracterizată printr-o dominantă pasivă, stagnantă, aceasta însemnând sens descendent, mărginită la structuri simple, elementare, materie destructibilă, din cauza dominaţiei laturii absorbante, materie amorţită, care a pierdut capacitatea de auto-organizare, având o soartă critică în sensul că tinde spre pierderea de energie printr-un proces lent de dezagregare. Cu aceste noţiuni clarificate, să încercăm să formulăm specificul celor două universuri, :cel spiritual - negativ şj cel material - pozitiv.

UNIVERSUL SPIRITUAL NEGATIV este un univers caracterizat prin: - ORDINE; el este alcătuit din straturi, o spirală simplă în formă de con, expresie a treptelor de energie, care reflectă cu stricteţe stadiile diferite de lumină, adică de ENERGIE ACUMULATĂ, rezultat al unei evoluţii disciplinate, în care LEGILE au constituit axul călăuzitor.

UNIVERSUL MATERIAL POZITIV - esle însă un univers caracterizat prin: HAOS: un spaţiu infinit în care materia pozitivă se prezintă sub o infinitate de forme, care mai de care mai bizare (vezi

161


DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

astrofizica), un univers haotic, care prezintă cele mai neaşteptate ş paradoxale moduri de manifestare, noian de fenomene haotice, abisale, rezultat al lipsei de disciplină în care LEGILE acţionează haotic, neputând realiza nici cele mai elementare forme de viaţă, lata-ne ajunşi la o formulare realistă, clară şi concisă a celor două universuri care. credem, va reuşi să dea cititorului o orientare clară în descrierea ideilor şi legilor proprii celor două universuri.

Am vorbit despre universul negativ al ordinii şi despre universul pozitiv al haosului, al dezordinii. Dar sistemul nostru planetar? Oare nu este şi el ordonat? Oare nu domnesc şi în el legile, disciplina rotaţiei

planetelor?

Da! Sistemul nostru planetar este expresia tocmai a unei stări de mijloc, de echilibru relativ, expresie - am putea spune - al unui al treilea

univers în care.

Pozitivul relativ ordonat se îmbina cu negativul absoluta ordine.

lată capcana pietrei filosofale:

Spiritul - absolut ordonat trăieşte într-o lume relativ ordonată. O lume a spiritelor este nevoită prin forţa implacabilă a destinului să trăiască într-un univers material stagnant, într-o ordine relativă, sursă de confuzie şi de eroare, lată sursa contraindicaţiilor din concepţiile noastre, iată universul quasi - mort, stagnant în care trăim, suntem influenţaţi în gândirea noastră să-1 considerăm ca singurul real. Viaţa în corp pozitiv este plină de contradicţii, pare fără rost, fără sens, pândită de misterioasa moarte care, pentru mulţi, a devenit un crez absolut. Trăim într-un univers care şi-a pierdut sensul ascendent, a stagnat şi iată-1 în starea în care nu mai acumulează energie, ci... pierde.

De aceea sensul nu trebuie să-1 căutăm în materia pozitivă, ci în materia negativă, în spiritul nostru, în esenţa noastră, în noi înşine, căci numai în noi vom putea descifra adevăratul sens al existenţei, al vieţii, sensul ascendent - veşnic al unor noi stadii superioare de acumulare de energie - care să ne conducă spre noi forme de cunoaştere, spre lumină. Mai există însă ceva de adăugat la specificul celor două universuri, al celor două materii. Vom reveni pentru aceasta la formula iu. 1, s-o

prezentăm din nou:

ACTIV EMISIE

ESENŢĂ ENERGIE MATERIE

PASIV ABSORBŢIE

Formula de mai sus arc însuşirea de a contribui la precizarea definiţiei celor două materii, şi anume: materia negativă - este o esenţă

162

cu dominantă activă. în care rolul determinant îl are emisia: în tump ce materia pozitivă - este o esenţă cu dominantă pasivă, în care rolul determinant ii are absorbţia care este evidenţiata pnn torţele de coeziune intra atomice.



lată-ne ajunşi la explicarea luminozităţii a câmpurilor luminice proprii spiritelor superioare. Ele emit lumina, deoarece esenţa lor este dăruirea, dăruirea fiind expresia iubirii, iubirea fiind lumina Logica se leagă perfect pe plan fenomenal, explicaţiile noastre se confirmă cu exactitate, căci dăruirea este expresia concretă a esenţei care este iubirea, iar rodul iubirii se manifestă realmente prin câmpul luminic!

Dăruirea este caracteristica dominantă a spiritelor curate, a spiritelor ce radiază în jurul lor un câmp luminos, ascuns privirilor noastre pozitive, dar pe care un medium de calitate îl poate cu uşurinţă constata. Dăruirea este expresia celui mai nobil stil de viaţă exterioara, rod al unei esenţe interioare nobile şi luminoase, denumită de noi iubire Iubirea ca esenţă este rădăcina vieţii, sensul de foc interior ascendent major al existenţei, Iubirea este materia abstractă din care este alcătuit tot ce este spirit curat, superior, iubirea nu este însă doar rădăcină şi sens, ea este realmente "cea mai pură esenţă"! Să ne oprim. Am folosit expresia: "cea mai pură". Aceasta ne conduce, fără să vrem, la o nouă idee, aceea a IERARHIZĂRII ESENŢELOR, ceea ce ne îndreptăţeşte să apelăm la fenomenul de POLARIZARE, prin care ne permitem să revenim la planul abstract de la care iniţial am pornit la începutul acestui capitol şi să apelăm la o nouă schemă, care să exprime FENOMENUL POLARIZĂRII ESENŢELOR. Astfel, vom avea schema nr. 8.

SCHEMA nr. 8

POLUL ZENTTAL care polarizează: IUBIREA - LUMINA,

FRUMUSEŢEA - SUBLIMUL

DREPTATEA - ADEVĂRUL - BINELE POLUL NAD1RIC care polarizează. RĂUL - MINCIUNA

NEDREPTATEA - URA şi ÎNTUNERICUL,

Propunem acum cititorului ca această schemă s-o suprapunem schemei nr. 3 şi să mediteze. Va rezulta o sinteză completă care va remarca relaţia între formă şi conţinut, între materie şi idee.

163

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

DES FAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL




ENTITĂŢI NEDESPĂRŢITE ŞI VEŞNIC SUDATE! Am realizat încă un pas! Am reuşit să introducem noţiunea de idee şi prin aceasta să punem în discuţie cele mai uzitate noţiuni de către filozofie: noţiunea de idee şi noţiunea de materie, care au generat şi filozofii opuse, respectiv idealiste sau materialiste.

Privind prin prisma celor afirmate mai sus, putem afirma cu toată fermitatea că separarea filozofiilor este o iluzie de optică. O simplă amplasare dintr-un anumit unghi de vedere lateral, adevărata filozofie fiind doar aceea care se amplasează într-un punct central, acela în care cele două noţiuni - majuscule - trebuiesc privite concomitent, sudate între ele indisolubil, tot aşa cum abstractul şi concretul formează o unitate fermă şi inalienabilă,căci în fond:

Lumea materială este expresia lumii ideilor, iar lumea ideilor este esenţa lumii materiale,căci lumea materială şi lumea ideilor formează o unitate absolută, armonioasă şi perfect sudată, tendinţa da separare a lor fiind absurdă şi total eronată.

Ţinând seama de acestea, formula nr. 2 poate fi întregită astfel:

Formula nr. 3

ESENŢE: ENERGII:

Lumea Lumea

IDEILOR MATERIILOR

Să privim cu atenţie formula aceasta! Putem oare să spunem că începutul este în idee sau să afirmăm că totul porneşte de la materie? Aceasta nu ar putea primi decât calificativul de EXTREMISM...

Formula noastră beneficiază de un echilibru perfect de o corelaţie indestructibilă, reflectând o ECHIVALENŢĂ totală fără echivoc. Toate noţiunile incluse în formula nr.3 fuzionează, se întrepătrund, formând o UNITATE care exprimă însăşi EXISTENŢA!

Suntem în plină TEORIE...

Am demonstrat 'teoretic" UNITATEA şi ARMONIA profundă a două noţiuni fundamentale, pe care filosofiile le separa în mod absurd.

Sâ nu uităm însă că până acum nu am făcut altceva decât să demonstrăm pur teoretic, urmând logic corelarea noţiunilor. Dar aceasta este o operaţie pur mentală! Am făcut ordine doar în gânduri, în

164


raţionamente, în teorie... dar "practica"? '"Practica" şi realitatea ce ne demonstrează?

Realitatea ne introduce - trebuie s-o recunoaştem - într-o LUME PLINĂ DE CONTRADICŢII, forţându-ne să gândim dialectic şi nu metaforic! De ce? Tocmai pentru că realitatea este următoarea: trăim într-o lume divizată,, polarizată de idei diferite, manifestate pe plan filosofic prin ideologii opuse, ce tind să formeze societăţi care urmăresc scopuri diferite şi uzând de metode diferite. Vom avea astfel:

IDEOLOGIA ARMONIE

care tinde către:


ZENIT ALĂ DREPTATE şi ADEVĂR

Şi

IDEOLOGIA MINCIUNA

care tinde spre
NADIRICĂ NEDREPTATEA şi URA

Din aceasta rezultă sursa contradicţiilor pe care o exprimă lumea, realitatea înconjurătoare.

Pe pământ, materia pozitivă stagnantă înlănţuie şi forţează să convieţuiască la un loc pe aceiaşi suprafaţă orizontală, spirite care în universul spiritual negativ sunt ierarhizate spatial, pe vertical. Iată tragedia! Universul material pozitiv stagnant în care trăim obligă spiritele luminoase şi întunecate, polarizate în direcţii diferite, animate de ideologii opuse, să trăiască la un loc, ceea ce are ca urmare luptele ideologice, luptele pentru idei.

Filosofiile îşi etichetează ideologiile cu firme distinse. Dar ce contează firma? La ce bun inchiziţia care s-a numit credincioasă în Dumnezeu şi s-a dedat la cele mai crude atrocităţi şi ce importanţă are dacă ateii îl neagă pe Dumnezeu, dar sunt cinstiţi şi corecţi? Nu este important crezul verbal, ci orientarea adâncă în lumea ideilor. Câte "firme" nu pot fi colorate în jos, dar care în realitate ascund un conţinut ce contrazice coloraţie firmei exterioare. De aceea este esenţial opţiunea pentm ideile de fond; ele trebuiesc atent citite şi atunci vom înţelege adevăratul sens al orientării către una din cele două lumi, cea ZENIT ALĂ sau cea NADIRICĂ. Optăm pentru ZENIT? înseamnă că tindem către armonie şi atunci luptăm pentm adevăr şi dreptate, suntem deci în tabăra celor cu idei nobile şi atunci - vrem nu vrem - ne numim

165

DEN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

idealişti, căci avem un: crez ideatic, suntem nişte luptători pentru nişte idei, avem o ideologie, pentru că şi concepem o lume armonioasă, dea avem im ideal care devine motorul, generallorul eforturilor, strădaniilor şi luptei noastre. Aşadar, ideea primeaza, ea este motorul, ea este generatorul, ea este sursa de energie care ne animă şi ne dă viaţă!... .Că ne numim (materialişti) este o iluzie!... .în fond suntem cei mai aprigi IDEALIŞTI'", pentru că visăm o lume armonioasă, când de fapt ea este '"contradictorie" în pofida visurilor noastre, lumea nadirică se opune:, vrea altceva şi atunci pornim o luptă ideologică în speranţa că vom reuşi să readucem această lume nadirică pe linia de plutire, adică s-o reorientăm către ZENIT. Suntem în plin idealism, mai mult sau mas puţin utopic, neglijând realmente MATERIA....

Cum aşa?... Am ajuns să minimalizăm pe "majestatea sa materia'" Răspundem ca nişte adevăraţi idealişti visători, nu! Nu vrem să. minimalizăm materia, dimpotrivă vrem s-o dominăm, s-o călăuzim, s-o ordonăm, s-o facem aidoma cu idealul, cu visul nostru!

Să ne oprim acum şi să recunoaştem că în realitatea practică ideea este factorul determinant ideologia este forţa noastră motrică. generatorul de energie care alimentează acţiunile noastre. După felul cum concepem în viitor lumea, depind faptele noastre actuale, de felul cumn construim scara valorilor depinde structura noastră de caracter.



  • Facem parte din lumea ZENITAL Ă?... Avem o concepţie
    superioară, avem un ideal înalt, trăim gândirea în lumea ideilor
    pure de înaltă esenţă, acţionăm drept, trăim în adevăr, iubim
    munca şi acceptăm sărăcia, chiar lanţurile şi cătuşele în schimbul
    unei conştiinţe curate...căci facem parte din lumea pentru cart
    aurul este ideea - adevărata - bogăţie interioară!

  • Dar dacă suntem din lumea nadirică. avem o concepţie
    deformată, avem un ideal fals, trăim cu mintea într-o lume de idei
    confuze, denaturate, concepem valorile în mod eronat, trăim în
    minciună, iubim comoditatea şi luxul iar pentru huzur şi bunăstare
    acceptăm orice chiar şi o conştiinţă pătată, căci primeazi
    "majestatea sa MATERIA"" - banul: bogăţia exterioară...

Zadarnice sunt "... ismele" şi "... oraţiile"! Ce folos că se numeşte stat democratic si în sânul lui domneşte nedreptatea, ce folos că un stat se numeşte liber, iar funcţionarii lui mint cu neruşinare''.. .Oare nu este preferabilă o societate care se închină cinstit la idoli din piatră, decât una care ne închină la bani? Răspundeţi! Atunci ne întrebăm pe drept cuvânt:

166


PIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

  • încotro se îndreaptă progresul?

  • Ce înseamnă progres?

— Progres? De acord! Dar în ce? în care direcţie către care
din lumi? ZENITALE sau NADIRICE?

Preferăm o societate primitivă, dar ZENITALĂ? sau o societate civilizată cu o orientare NADIRICĂ?

Lăsăm cititorul să opteze, liber şi nestingherit. Noi atât am avut de spus!

167


DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

INTRODUCERE



GENEZA ŞI EVOLUŢIA UNIVERSULUI SPIRITUAL
Există două lumi distincte. Nu este o noutate ceea ce spun. Două lumi care diferă ca vârsta şi ca importanţă. Există o lume a fenomenelor care se percep cu simţurile noastre elementare şi o lume a fenomenelor cu care noi ne identificăm pe plan intelectual, psihic şi spiritual

Prima lume, lumea fenomenelor străine de noi înşine este condusă de legi care au o valoare absolută, pentru că în baza acestor legi au loc fenomenele lumii exterioare. Sunt legi necreate care au existat şi vor exista dc-a pururi şi pe care nimeni nu le va putea schimba vreodată.

Materia, lumea văzută materială, este un univers cu un destin implacabil, dur şi de neclintit. Lumea materială îşi are "destinul" ei propriu, ritmicitatea ei proprie. Ea se prezintă în faţa raţiunii noastre alcătuita dintr-un noma de fenomene specifice care ne uimesc, ne copleşesc, dar ne şi incită. Imensa varietate a formelor sub care se prezintă astrele şi corpurile cereşti este de-a dreptul uluitoare. Dar există şi un cer înstelat, există şi un luceafăr al dimineţii, există şi un apus de soare care ne încântă. Există două lumi distincte. Nu este o noutate ceea ce spun. Dar ce înseamnă lume? Lume înseamnă an univers, un univers fără margini. în acest univers există însă ceva care îl caracterizează în chip esenţial ARMONIA, o armonie prin care înţelegem legi şi fenomene care se condiţionează reciproc şi se întrepătrund, un tumultos joc de puteri şi energii care se frământă se agită şi apoi se liniştesc.

Există o armonie statică: este armonia legilor. Dar mai există şi o armonie dinamică: cea a fenomenelor. Materia ascunde în sine nişte potente care frizează miracolul. însăşi viaţa materiei este un miracol. Atracţia este miracol. Structura cristalelor este miracol. Strălucirea şi duritatea diamantului este miracol. Radioactivitatea radiumului este miracol. Totul este miracol! Cunoaştem sursa acestei vieţi? Nu! Cunoaştem izvorul dinamismului nuclear? Nu! Cunoaştem noi esenţa, cum au apărut şi cum au evoluat fenomenele electromagnetismului? Nu! Le studiem doar şi le luăm ca atare. încă nu ne-am pus întrebarea cum au apărut, de unde

169

DIN FAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL




provin, ce însemnează, ce semnificaţie au? Un nucleu respiră necontenit, el absoarbe şi emite nişte infime particole pe care noi nici nu le putem identifica Fiecare nucleu are caracterul lui, vibraţiile lui, sentimentele lui. Nu este pasiv. Dacă el este incitat, el reacţionează cu promptitudine. Fiecare element răspunde în felul său propriu sub radiaţiile "X". Când este supus iradierii, el strigă! Nu în sunete, ci prin culori îşi exprimă el bucuria de a fi alimentat cu raze "X".

Ştim prea bine că sub influenţa razelor "X", fiecare element emite un spectru specific care formează "cartea de vizită" a fiecărui element, după care se poate identifica prezenţa anumitor elemente din diferite substanţe.

Universul reacţiilor chimice este. deasemenea, edificator Substanţele acide diferă totalmente de baze şi săruri Gazele îşi au şi ele modul lor specific de comportare. Se pare că este lumea elementelor superioare. Gazele nobile sunt inerte Nu se amestecă! Nu intră în combinaţie cu alte elemente Sunt asemenea "nobililor" care nu vor să se amestece cu "vulgul" Neonul îşi dovedeşte "superioritatea", că poate deveni luminos atunci când este singur şi este aşezat cu grijă între doi poli. Magnetul, curentul electric şi lumina constituie trei etape de energie cu moduri specifice de manifestare în care magnetismul fantei apare ca inferior curentului electric, iar lumina superioară celui de-al doilea. Gradaţii, trepte. ierarhii!

Există două lumi. Lumi distincte. Una este lumea fenomenelor spirituale. Dar ierarhia valorilor existenţei spirituale dovedeşte şi ea trepte distincte: instinct, sentiment, intelect şi spirit.

Cine poate nega că instinctul de reproducere nu este inferior raţiunii? Raţiunea este cert un nivel superior. Dar contemplaţia' Contemplaţia este ceva ce aparţine zonei înalte a gândirii. Dar cine poate afirma că există ceva mai preţios pentru un spirit decâî inspiraţia'7 Ce lume mai este şi asta? O altă lume plină de supramiracole. Dacă "viata" electronului este un miracol, ce mai putem spune despre intuiţie, care este soră bună cu inspiraţia" Pretutindeni miracole!

Credem că cititorul a înţeles încotro vrem noi să ne îndreptăm, către originea misterului vieţii, a existenţei. Teoria aluetei îşi propune să privească ia originea vieţii. Originea este. de

170

fapt, o noţiune relativă. Orice izvor dintr-un munte îşi are o origine bine definită: provine din infiltraţiile apei care este filtrată de diverse filtre naturale. ALUETA este pentru noi molecula de apă absolută, care nu mai poate fi împărţită în alte componente. Noi totuşi ştim că molecula de apă are componenţii ci de bază, elementele de hidrogen şi de oxigen, care nu mai pot fi divizate. "Alueta" noastră nu mai poate fi divizată. Ea este cărămida marelui edificiu al materiei negative. Ceva inferior aluetei nu există. Nu este părerea noastră, ci însăşi teoria spiritelor superioare afirmă aceasta şi prin aceasta şi noi avem convingerea că dreptatea este de partea lor.



Teoria aluetei are menirea de a rezolva problema începutului.

Teoria opalică a începutului porneşte de la ideea că:

EX NIHILO NIHIL, (din nimic rezultă nimic).

Prin aceasta se afirmă că noţiunea de NIMIC este singura noţiune ce nu spune... nimic.

Nimic nu există! începutul, deci, nu poate porni de la nimic. Totdeauna a existat ceva şi anume sunt concretizate trei noţiuni indisolubil legate şi perfect sudate:

ALUETA - ENERGIA - SPAŢIUL

Aceste trei noţiuni au avut, au şi vor avea în veci o existenţă certă şi de neclintit

Deci: UN '"ÎNCEPUT" ABSOLUT NU EXISTĂ.

Alueta a existat dintotdeauna şi, odată cu ea, şi energia ca mod de manifestare.

Când Ioan Evanghelistul spune că LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL, începutul la care se referea el este un ÎNCEPUT RELATIV şi PROPORŢIONAL CU STADIUL ENERGETIC AL ALUETEI. EL SE REFERĂ LA ÎNCEPUTUL GÂNDIRII. Alueta "trăieşte"' printr-o continuă respiraţie, emite şi absoarbe INFRA-ALUETE. "Viaţa" aluetei nu are un început pentru că simultaneitatea emisiei şi absorbţiei exclude posibilitatea unui început absolut. Deci: UN ÎNCEPUT ABSOLUT NU A EXISTAT!

Ioan Evanghelistul când vorbeşte despre un ÎNCEPUT, acesta se referă la EXISTENTĂ! El se referă la începutul existenţei umane ca făptură gânditoare. Deci, Ioan marchează prima treaptă când "fiinţa",

171


DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL

DIN TAINELE UNIVERSULUI SPIRITUAL




'Vietatea' situată în planul biologic a început să gândească, a apărut ai alte cuvinte, conştiinţa de ane:

COGITO ERGO SUM

(gândesc, deci exist).

Noi nu ne punem, deocamdată, în faţă problema apariţiei GÂNDIRII, care este condiţia fundamentală a existenţei, ci punem în discuţie: ADEVĂRUL FUNDAMENTAI. AL "VIEŢII", care este FENOMENUL EMISEI - ABSORBŢIEI

Acest fenomen a existat întotdeauna şi a fost legat de însăşi existenţa aluetei. Limbajul nostru nu este concret se cere corectat dar nu avem cum. DE CE? Pentru că noţiunea de existenţă este prea generală, prea globală şi nu are nuanţele necesare care să exprime ai exactitate realitatea. Vom desface firul în trei. E necesar să sacrificam noţiunea de "existenţă" pe trei nivele şi vom spune: 1 -ALUETA există la treapta Ide existenţă:

II. - FUNCTIA (BIOLOGICĂ) există la treapta a Ii-a de existenţă;

III. - FĂPTURA (SPIRITUALĂ) - (omul) există la treapta a Il-a de
existenţă.

Deci. trei trepte diferite de existenţă, trei stadii, trei "ere" pe linia: ascendentă evoluţiei. Ceva care să existe înainte de "stadiul aluetic" nici: pentru Opal nu există Stadiul aluetic este punctul de ia care pleacă şi gânditorii din Opal când pun problema începutului. "Stadiul aluetic" spunea Heruvicle este supranumit în OPAL: STADIUL NEFIINŢEI adică stadiul "era" în care nu apăruse "fiinţa" cu viaţa ei afectivă - căci viaţa afectivă a premers vieţii cugetătoare.

Noţiunea cheie care trebuie scoasă în relief - spunea Heruvicle -este noţiunea de "VIAŢĂ". Este o noţiune limpede, cristalină, transparentă, caro caracterizează TOT CE EXISTĂ. TOTUL ESTE VIAŢĂ. MOARTE NU EXISTĂ, după cum nu este posibilă DESFIINŢAREA VIEŢII. Acest adevăr porneşte de la existenţa (viaţa s însăşi a ALUETEI, a cărei VIAŢĂ nu poate fi desfiinţată de nimeni.

ALUETA este stadiul elementar al vieţii! Alueta trăieşte, este vie* Viaţa se manifestă printr-un FENOMEN necreat, care a existat, există şi va exista în veci:

FENOMENUL DE EMISE-ABSORBŢE

Deci, când loan Evanghelistul spune că la început a fost cuvântul.

el se referă ia era a IIIa, adică cea a gândirii, făcând aluzie la GÂNDUL

PRIMORDIAL, care a generat cuvântul "EU", adică a marcat era

conştiinţei de sine, primul gând de lumină care a transformat FIINŢA

172


ÎN FĂPTURĂ, pentru că "eul" a fost generatorul FAZEI CREATOARE ACTIVE care a început să creeze, conştient de propriul "Eu", de propna existenţă. Cuvântul "Eu" a fost rostit pentru pruna oara în spaţiul infinit de către însuşi Părintele Luminilor, care avea să devină Marele Arhitect al Lumii Gândurilor, izvorul de idei creatoare pentru întregul univers, ne-a spus Heruvicle, călăuzitorul nostru din Opal.

Deci dacă loan Evanghelistul consideră începutul a fi în CUVÂNT - GÂNDIRE, noi ne exprimăm total acord, dar cu precizarea că este vorba de cea de-a treia eră, aceea a făpturilor care au început să gândească.

Era a doua este era FONTELOR, adică să ne exprimăm astfel era fiinţelor la nivel biologic lipsită de gândire, care nu au coaşuinţa existenţei "eului" propriu.

Era primă - primară - "primitivă"' este era care începe de la STADIUL ALUETIC...

De aceea, ne apropiem să abordăm, mai înainte de toate "TEORIA ALUETEI, tocmai pentru că aduce lumină asupra relativului ÎNCEPUT.

Revenind la expresia lui loan Evanghelistul, apariţia gândirii marchează linia ascendentă a unei evoluţii care a generat dorinţa de a face ceva. Aceasta s-a transformat în VOINŢĂ, care prin EFORT a generat FAPTA Deci loan punctează începutul unui şir de valori: (IDEE - GÂND) - (DORINŢĂ - VOINŢĂ) - (EFORT - FAPTĂ)

loan pune accentul pe GÂNDIRE, iar Iisus Hristos pe FAPTĂ. Două extreme în care originea se află în GÂNDIRE, iar FAPTA are valoarea finală de "ROD AL GÂNDIRII".

Ideile sunt în echilibru perfect dar trebuie să punem accentul pe valoarea fundamentală a GÂNDIRII, căci este izvorul care animă, care zămisleşte, care naşte, care creează seria de valori: IDEE - GÂND -DORINŢĂ - VOINŢĂ - EFORT - FAPTĂ.

Aceste şase valori alcătuiesc hexagonul generator al tuturor acţiunilor pe care le poate întreprinde fiinţa cugetătoare! In simbolica cifrelor, "6" este cea care exprimă FOCUL - focul sacru al cugetului mereu activ. Iisus a spus; "FOC AM VENIT SĂ ADUC PE PĂMÂNT', iar focul este exprimat de hexagonul sacni al celor şase valori:

IDEE - GÂND - DORINŢĂ - VOINŢĂ - EFORT - FAPTĂ.

în înşiruirea acestor şase trepte IDEEA - GÂNDUL formează o unitate incipientă şi definitorie.

173



1   ...   8   9   10   11   12   13   14   15   16


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©kagiz.org 2016
rəhbərliyinə müraciət