Ana səhifə

Farmacognozie specială


Yüklə 168.53 Kb.
səhifə1/4
tarix22.06.2016
ölçüsü168.53 Kb.
  1   2   3   4

FARMACOGNOZIE

SPECIALĂ




- NOTE DE CURS –
ANUL II



1. GLUCIDE (zaharuri, zaharide, hidrati de carbon)
Sunt substante naturale, de obicei ternare, caracterizate din punct de vedere chimic ca: polihidroxialdehide si polihidroxicetone(C,H,O, uneori Cn(H2O)m.Glucidele reprezinta 85-90% din substantele care participa la alcatuirea organismelor vegetale si se intalnesc sub forma de:

- manane, galactane,celuloze in compozitia membranei celulare.

- solutii perfecte sau coloidale in sucul celular.

- principii poliuronici: pectine, mucilagii, gume.

- sub forme condensate ca substante de rezerva: amidon, inulina.

Glucidele sunt rezultatul fotosintezei, proces biologic prin care energia electromagnetica este transformata in energie chimica.Denumirea nu este reprezentativa: o buna parte din glucide au gust dulce dar sunt unele foarte raspandite care nu au gust dulce(amidon, celuloza) sau substante cu gust dulce(glicerol, zaharina) care nu sunt glucide.

Dupa complexitatea lor glucidele se impart in:

1. Glucide simple – cuprind: -monoglucide:arabinoza, glucoza, fructoza, galactoza.

-compusi inruditi:alcooli si acizi glucidici.

Sunt substante solide, cristaline, incolore, inodore, cu gust dulce, solubile in apa.

2. Glucide superioare:

a) holozide in care unitatile reunite sunt numai glucide.

b) heterozide care mai au in compozitie si o fractiune neglucidica numita aglicon.

Holozidele se impart in:



        • oligoclucide cu un numar de unitati glucidice de 6-7.

        • poliglucide cu un numar mai mare;pot fi omogene si neomogene dupa cum monoglucidele participante sunt identice sau nu.

In regnul vegetal si animal se intalnesc mai frecvent pentoze si hexoze, reprezentantii inferiori apar ca produsi ai metabolismului intermediar iar celelalte monoglucide se intalnesc rar in natura.Glucide mai cunoscute sunt: amidonul, mierea, celuloza, mana.
AMIDONUL:-AMYLUM - oficinal in FR X

Este cea mai importanta poliglucida de rezerva din regnul vegetal.Poate fi depozitat in diferite organe:tuberculi(cartof), radacina(manhiton), tulpina(unele specii de palmieri), seminte(unele leguminoase), cariopse(gramineae).Forma si marimea granulelor de amidon difera de la o specie la alta.In granule amidonul este dispus in straturi concentrice in jurul unui centru care nu este intotdeauna centrul geometric al granulei.Amidonul contine amiloza si amilopectina care au aceeasi formula bruta dar se deosebesc prin structura si proprietati.

Ex: - amiloza se dizolva in apa fierbinte rezultand o solutie coloidala limpede, nevascoasa.

- amilopectina formeaza in apa o coca.

Amidonul este o pulbere alba fara miros si fara gust.FR Xdescrie macroscopic si microscopic amidonul de grau, porumb, cartof.

Amylum tritici- amidonul de grau obtinut din cariopsele plantei Triticum aestivim (gramineae).

Caractere microscopice: granule simple, mici, rotunde si granule simple mari,sferice sau lenticulare, hilul central si stratificatii concentrice greu vizibile.Uneori granulele prezinta o fisura longitudinala. Amidonul de grau se aseamana cu cel de secara si orz dar acestea nu se folosesc la prepararea amidinului.

Amylum mayadis- amidonul de porumb obtinut din cariopsele plantei Zea mays(Gramineae).

Caractere microscopice: granulr simple, poliedrice sau rotunde,hilul central constituit dintr-o cavitate distincta sau din 2-5 fisuri radiale.Nu prezinta stratificatii concentrice.



Amylum solani- amidonul obtinut din tuberculii plantei Solanum tuberosum(solanaceae).

Caractere microscopice:- granule simple, neregulat-ovoide, cu o extremitate mai ingusta decat cealalta si granule simple, rotunde, hilul excentric si strtificatiile concentrice vizibile.



Intrebuintari: este topic; se foloseste ca excipient la preperarea pilulelor, comprimatelor, drajeurilor sau la conspergarea unora; in dermatologie sub forma de glicerolat de amidon(diateza exudativa).In chirurgie este folosit la confectionarea bandajelor fixe.Se foloseste in industria fermentativa, textile, a hartiei.
MEL – MIEREA:

Este produsa de diferite specii de albine(Apis melifera).Nectarul cules de albine sufera in stomacul lor diferite trnsformari – cea mai importanta invertirea satorita sucrazei, in urma careia rezulta mierea(produs de elaborare al albinelor) care este descompusa in faguri.Mierea folosita in scop alimentar este si cea farmaceutica.Se recolteaza incepand din luna mai, pe toata perioaca anotimpului cald.

DESCRIERE: mierea este un lichid vascos, limpede, culoarea variaza dupa origine, epoca si mod de recoltare de la galben pana la cafeniu roscat.Gust dulce, miros specific florilor a caror nectar s-a folosit.In timp prin cristalizarea glucozei, devine mai consistenta, opaca.

INTREBUINTARI:in alimentatie.In scop terapeutic se foloseste amestecata cu propolis, laptisor de matca, polenul diferitelor plante medicinale.Se mai foloseste in:

-afectiuni ale aparatului respirator: laringite, traheite, bronsite.

- afectiuni ale aparatului digestiv: ulcer.

-stari gripale

-afectiuni hepato-biliare, dermatologice.

-boli de inima.

Datorita aportului de vitamine(B1, B2, B6, B12, C, K, PP, biotina) este un remediu eficient in convalescente, surmenaj fizic si intelectual.



MANNA - MANA


Este sucul care se obtine prin incizii practicate in tulpina arborelui Fraxinus Ormus(oleaceae), originar din Asia Mica, raspandit in zona metiteraneana.Sucul este de culoare slab-bruna, cu o fluorescenta albastruie si gust amar;in contact cu aerul se transforma intr-o masa albicioasa care se intareste pe tulpina.Se recolteaza in timpul caldurilor mari => mana de calitate superioara.

DESCRIERE: bucati de stalactite de culoare alba pana la alb-galbuie in interior, gust dulceag la inceput, apoi acru si amar, miros de miere.

CONTINE:75% mantinol, glucoza.

INTREBUINTARI:purgativ usor recomandat mai ales la copii(nu produce colici).


CELULOZA:

Cea mai raspandita poliglucida omogena din regnul vegetal.Este componentul principal al peretilor celulari la majoritatea plantelor.

DESCRIER:substanta alba, amorfa, fara miros si fara gust.

INTRBUINTARI:in industria de celuloza si hartie.Materia prima este: lemnul – in special conifere, trestia, paiele.




2. POLIURONIDE
Sunt foarte raspandite in regnul vegetal, fiin rezultatul degradarii lamelei pectice sau a constituentilor membranelor celulare.Sunt poliglucide mixte in compozitia carora intra acizii uronici, mai frecvent intalniti fiind acidul: glucuronic, galacturonic, manuronic.Poliuronidele cele mai raspandite in regnul vegetal sunt:pectinele, mucilagiile, gumele.

a) Pectinele formeaza lamela pectica(cimentul) a membranelor celulare si se gasesc in sucul plantelor, abunda ai fructe, radacini, frunze si partile verzi ale tulpinelor.Aspect: pulberi albe- cenusii, solubile in apa, opti active, reactie acida.

b) Mucilagiile: se gasesc in: - plante inferioare: alge, ciuperci.

- plante superioare fiind localizate in toate organele:radacini si frunze de nalba mare, seminte de in.In apa formeaza o pseudosolutie – se dizolva partial.

c) Gumele: mai putin abundente, apar in tulpinile arborilor si in fructe. Aspect:substante amorfe, incolore,sticloase mai mult sau mai putin transparente; reactie slab acida;in apa isi maresc volumul foarte mult.

INTREBUINTARI:


  1. pectinele se folosesc in terapeutica datorita actiunii de marire a vitezei de coagulare a sangelui in tratamentul hemoptiziilor si hemoragiilor.

  2. Mucilagiile prezinta actiune emolienta(in constipatie), sunt analeptice si reconstituante. Se folosesc si in bacteriologie ca mediu de cultura.

  3. Gumele asemanatoare mucilagiilor.

Cele mai reprezentative produse vegetale cu mucilagii sunt: agar-agari; semen linii; altheae folium et radix; verbasci flos; tiliae flos; gummi arabicum; gummi tragacanta.

1. Agar-Agar: produs vegetal format din mucilagul extras din diferite alge rosii, mai ales specii din genul Gelidium, Gracillaria, Eucheuma din marea Japoniei, pe coastele Chinei si Indoneziei. In Marea Neagra acest produs se obtine din alga rosie Phylophora.

OBTINERE: algele se spala cu apa, se curata de impuritati, se usuca.Prin stropire cu apa si uscari succesive albesc;se fragmenteaza, se amesteca cu apa in anumite proportii si se fierb, adaugandu-se mici cantitati de acid acetic sau sulfuric=> mucilagul care se strecoara prin panza, iar la racire se prinde intr-o masa gelatinoasa care se taie in fasii sau placi si se usuca.In apa rece se unfla iar prin incalzire se dizolva formand un lichid vascos.

INTREBUINTARI: - in bacteriologie la prepararea mediilor de cultura

-in terapeutica la combaterea constipatiilor(prin hidratare da un sol fecal voluminos favorabil dezvoltarii florei bacteriene).


2. Semen Lini - samanta de in oficinala un FR X.Samanta matura a plantei Linum Usitatissimum (linaceae). Este o planta anuala, cu tulpini inalte si ramificate in partea superioara, frunze alterne, lanceolate, flori albastre.Fructul este o capsula globuloasa cu 10 seminte.Infloreste in iulie august. Cultivat pe scara larga la noi pentru:- fuior(specia mai inalta si mai putin ramificata) si semintele oleaginoase. Recoltarea se face prin smulgerea plantei intregi legarea in snopi, uscare, treierare. Tulpinile se folosesc pentru obtinerea fibrelor.

DESCRIERE: seminte oval alungite, plate, galben-brune, lucioase, rotunde la o extremitate, acuminate la cealalte.In contact cu apa se acopera de un strat mucilaginos;fara miro, gust mucilaginos si uleios.

INTREBUINTARI: laxativ usor, emolient. In farmacie se mai intrebuinteaza faina de in(Farina Lini) sub forma de cataplasma.
3. Radix et folium althaea:radacinile si frunzele de nalba mare(althaea officinalis-Malvaceae).Este oficinala in FR X-doua monografii separate, descrieri.Planta perena cu tulpini panoase, frunze triunghiulare catifelat paroase, flori dispuse la axila frunzelor superioare cu petale albe sau alb-roze.Fructul se desface in mericarpe ce contin o samanta reniforma.

INFLORESTE: din iunie pana in septembrie.

RASPANDIRE: in Europa, Asia, Nordul Africii, in locuri nisipoase, de-a lungul apelor curgatoare.

RECOLTAREA: -radacinile se recolteaza toamna cand au cel mai ridicat continut de mucilag(plante de 2-3 ani)

-frunzele se recolteaza inainte sau in perioda de inflorire

Uscate: -radacinile au aspect cilindric de culoare alb-galbuie

-frunzele se incretesc, devin sfaramicioase, de culoare verde-cenusiu.

INTREBUINTARI: datorita mucilagului are proprietati emoliente in afectiunile cailor respiratorii si digestive.Intra in compozitita speciilor pectorale. Extern:cataplasme, gargare, clisme.

Malva silvestnis(Malvaceae)-nalba de gradina: frunze palmat lobate, flori grupate 2-6 sau mai multe la locul de insertie al frunzelor superioare, de culoare rosie-violacee.

INFLORESTE: din mai pana toamna tarziu.Are aceleasi indicatii. Se mai recomanda in alergii ale tenului asociate cu mancarimi si usturimi faciale.Sub forma de bai, comprese,picioare sau maini umflate in urma unor fracturi, entorse, flebite, ulcer varicos, uscaciunea ochiilor.Gargara: laringite. Se face extract la rece, dupa care se incalzeste usor.


4. Flores Verbusci = lumanarica, coada vacii; florile plantei Verbascum phlomoides (srophumlariaceae). Este o planta bienala care in primul an dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an o tulpina inalta, putin ramificata in partea superioara.Frunze bazale tomentuaose, cele de pe tulpini sunt mai mici.Florile galbene sunt grupate intr-o inflorescenta alungita formand un racen spiciform. Fructul este o capsula. Infloreste din iunie pana in august. Este foarte raspandit la noi, pe terenuri nisipoase, de-a lungul drumurilor, in taieturi de paduri.

RECOLTAREA:durata florilor este scurta; ele se deschid noaptea de unde rezulta ca recoltarea se face dimineata dupa ce se ridica roua. Din cauza numarului mare de flori inflorirea unui exemplar dureaza mai multe saptamani.

CONTINE:mucilagii si saponozide. Se foloseste ca expectorant si sudorific. Intra in compozitia speciilor pectorale.
5.Tilie flos - flori de tei oficinal in FR X. florile cu sau fara bractee a speciilor: Tilie Tomentosa, Tilie Cordata, Tilie Plantyphillos.

Speciile de tei sunt arbori inalti cu tulpina ramificata. Frunzele alterne petiolate la baza cordate, asimetrice, maeginea dintata; la baza ramificatiilor au buchete de peri(Tilie Cordata si Tilie Platyphyllos pe dosul frunzelor la ramificarea nervurilor au peri brun roscati). La Tilie Tomentosa fata inferioara a frunzelor este acoperita de peri stelati=> aspectul argintiu matasos. Florile se dezvolta pe ramurile tinere, grupate in inflorescente, asociate cu o bractee membranoasa, alungite, scurt petiolata cu nervura mediana concrescuta pana la jumatate cu pedunculul inflorescentei. Creste in padurile de foioase dar si cultivat ca planta ornamentala. Infloreste in iunie-iulie.

RECOLTAREA: inflorescentele se recolteaza cu sau fara bractee cand majoritatea florilor sunt deschise.Produsul prezinta miros caracteristic, aromat, gust dulceag, usor astringent, mucilaginos.

CONTINE: mucilag, ulei volatil, tanin, flavone, hormoni sexuali.

INTREBINTARI: emolient, sudorific, sedativ, diuretic.
6. Gummi arabicumguma arabica, oficinala in FR X.Esta exudatul diferitelor specii de Acacia(leguminoase): arbori sau arbusti cu flori mici, galbene; fructul este o pastaie lunga cu 5-6 seminte.Creste in Africa tropicala, Egipt.

OBTINERE:este rezultatul procesului de gomoza care se produce in perioada ploilor(iulie-septembrie).In perioada de seceta (decembrie-ianuarie)se produc fisuri prin care guma exudeaza, se solidifica la aer si se recolteaza.(se practica incizii).

ASPECT:granule rotunde, ovoide sau neregulate sau de culoare albicioasa, alb-galbuie sau rosiatica ,de consistenta dura.Prin lovire se sparge usor rezultand o spartura neteda, lucioasa.Guma este inodora, gust fad, mucilaginos.

CONTINE:mucilagii(arabinoza), materii colorate, enzime.

INTREBUINTARI:in farmacie la obtinerea mucilagului de guma arabica folosit ca emulgator.

FORME FARMACEUTICE: guma arabica: pulbere, mucilag, sirop gumos.


7. Gummi Tragacanthae: - tragacanta.Este guma de exudatie a diferitelor specii de Astragalus(leguminoase).Sunt arbusti cu tulpini ramificate, frunze paripenate cu un ghimpe in varf.Petiolurile rezistente dupa caderea frunzelor dau impresia ca tulpinile sunt spinoase.

RASPANDIRE: stepa din regiuni aride(Grecia, Asia-Mica, India, Iran).

OBTINERE:guma se formeaza in tulpini in urma procesului de gomoza(elementele celulozice se gumifica).Guma absoarbe apa, isi mareste volumul si presiunea exercitata asupra tesuturilor, exudeaza prin orificiile accidentale sau prin inciziile practicate in tulpina.In functie de orificiile prin care exudeaza aspectul poate fi diferit: lamelar, vernicular, granule sferice sau ovoide.

INTREBUINTARI:pulbere la prepararea masei pilulare si tabletelor.



3. HETEROZIDE
Sunt compusi organici naturali care pe langa unitatile glucidice contin o componenta neglucidica numita aglicon.Sunt foarte raspandite in natura si prezinta o activitate biologica intensa.La unele plante se gasesc in toate organele(Digitalis), la altele numai in anumite organe.Pentru extragerea heterozidelor se folosesc atat plante proaspete cat mai ales plante uscate.
CLASIFICARE:exista mai multe sisteme de clasificare, cel mai bun este cel in care se tine seama de natura chimica a agliconului.Astfel vom intalni urmatoarele grupe de heterozide:

1.Tioheterozide

2.Antracenozide

3.Heterozide cardiotonice

4.Saponozide

5.Flavonozide

6.Heterozide cu constitutie necunoscuta

Agliconul este foarte difert:alcool, fenol, sterol, titerpena, antrachinona, flavona, tiol, alcaloid.




1. TIOHETEROZIDE: sunt heterozide in care ahliconul este un tiol.
a. SINAPIS NIGRAE SEMEN = seminte de mustar negru,oficinale in FR X.Sunt semintele plantei Brassica nigra mult cultivata la noi.Creste in Europa centrala si meridionala; la noi o intalnim in marginea araturilor, prin semanaturi.Este o planta anuala,tulpina inalta, frunze lirat-penate;florile grupate in racen, de culoare galbena;fructul este o silicva.Infloreste in iunie si iulie.Semintele se separa dupa recoltare, uscare si vanturare.

DESCRIERE:seminte sferice sau ovoide, brun-negricioase sau rosii-negricioase la exterior, galbene la interior;fara miros, gust mucilaginos;prin sfarmarea semintelor gustul devine intepator, arzator.

INTREBUINTARI:ca rubefiant sub forma de faina de mustar in cataplasme.

-spirtus sinapis cu un continut de 2% oleum sinapis pentru frectii.

-in industria alimentara pentru obtinerea mustarului.

FR X nu admite inlocuirea cu seminte galbene sau cenusii(provenite de la mustarul alb).


b. SAMBUCI FLOS = flori de soc.Sunt florile plantei Sambucus nigra(Caprifoliaceae).Este un arbust cu tulpina ramificata, frunze mari opuse imparipenat compuse din 5-7 foliole dintate pe margini.Florile dispuse in cime corimbiforme, formeaza la maturitate mici drupe negre cu suc violaceu si 3 seminte alungite.

RECOLTAREA: se culeg inflorescentele la completa inflorire si se usuca repede pentru a evita brumificarea.

CONTINE:sambunigrina(heterozida), mucilag, ulei volatil, tanin, acizi organici, flavonozide.

INTREBUINTARI:diaforetic(transpiratie abundenta) diuretic, antireumatic.


2. ANTRACENOZIDE: sunt heterozide naturale cu actiune purgativa sau proprietati tinctoriale, al caror aglicon este un derivat de antrachinona.
a. RHIZOMA ET RADIX RHEI: - rizomi si radacina de revent provenit de la specii de Rheum palmatum si Rheum officinale(Polygonaceae).Este o planta perena; in primul an de vegetatie dezvolta o rozeta cu frunze bazilare iar in al doilea an tulpinile florifere pe care sunt dispuse florile mici => panicul foarte bogat;fructul este o alchena triaripata.Infloreste in lunile mai-iunie.

RASPANDIRE:originare din Asia.La noi se cultiva.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza de la plantele 8-10 ani toamna tarziu sau inainte de inflorire.Rizomii se decortica prin indepartarea suberului si a unei parti din scoarta.Rizomii mai grosi se taie longitudsinal.

INTREBUNTARI:in functie de doze poate fi:- antidiareic datorita continutului in taninuri(doze mici)

-laxativ datorita antiaglicozidelor.Se foloseste sub forma de pulbere.
b. CORTEX FRANGULA = scoarta de crusin oficinala in FR X.Este scoarta plantei Rhamnus frangula(Rhamnaceae).Este un arbust cu scoarta neteda, frunze eliptica cu marginea intreaga;florile sunt mici, alb-verzui, grupate cate 2-6;fructul este o drupa violeta-purpurie, apoi neagra, lucioasa.Infloreste din mai pana in iulie.

RASPANDIRE:Asia, Europa.La noi in zone de deal si campie, in locuri umede, umbroase din paduri.

OBTINEREA PRODUSULUI: se recolteaza scoarta trunchiului si a ramurilor de 3-4 ani, primavara cand se desprinde mai usor.Se usuca in locuri adapostite, bine aerisite.

CONTINE: glucofrangulozida, taninuri, mucilag, flavone.

INTREBUINTARI: ca kaxativ sau purgativ sub forma de decoct.Intra in preparatele:carbocif, laxativ, ceai hepatic, ceai laxativ, ceai de crusin.
c. ALOE: este produsul obtinut prin concentrarea sucului aloifer al frunzelor diferitelor specii de Aloe(Liliaceae).

DESCRIERE:plante cu frunze ingust-triunghiulare, suculente, marginea dintata sau spinoasa, dispuse in rozete bazilare sau in varful tulpinilor inalte.scapul florifer poarta flori rosii sau galbene.

RASPANDIRE:in sudul si vestul Africii.

OBTINEREA PRODUSULUI: ] - in primul rand frunzele se taie de pe tulpina, se aseaza pe marginea unui jgheab de lemn inclinat, sucul colectandu-se intr-un vas.



  • in al doilea rand prin introducerea frunzelor fragmentate in apa fierbinte timp de 10 secunde.

  • prin presare.

Sucul obtinut se concentreaza prin evaporare rezultand 2 sorturi dupa timpul in care se face evaporarea: - Aloe hepatica(opac asemanator ficatului fiert).Se obtine prin evaporarea indelungata ai mediul ambiant.

- Aloe lucida(aspect lucios)- prin evaporare la temoeratura ridicata.

CONTINE:aloina si alti derivati antracenici.

INTREBUINTARI:in functie de doza poate fi: - tonic-stomachic(0,01-0,02g)

- laxativ(0,10-0,25g)

- purgativ(0.25-1g)

Actiunea purgativa este insotita de congestionarea organelor abdominale => este contraindicat in sarcina, hemoroizi, varice.
3. HETEROZIDE CARDIOTONICE – aglicon sterol.Sunt substante naturale cu structura chimica asemanatoare si actiune specifica asupra sistemului cardiovascular.Principiile active numite digitalice se folosesc in tratamentul insuficientei cardiace congestive.Actiunea toxica a acestor plante este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, fiind intrebuintare de diferite popoare din Africa, Malaezia ca otravuri pentru sageti si in judecati mistice.

Heterozidele cardiotonice pot fi gasite in diferite organe ale plantelor:



  • -organe subterane: Helleborus.

  • -scoarte: Periploca graeca.

  • -parti supraterestre: Adonis vernalis, Convalaria majalis.

  • -frunze: Digitalis, Nerium oleandor.

  • -fructe si seminte: Strophantis, Digitalis.

In aceeasi planta sau chiar in acelas organ se pot gasi glicozide cardiotonice diferite cu actiune cantitativ si calitativ deosebite.

Ex: - in frunzele de Digitalis purpurea cea mai activa glicozida este digitoxina iar in seminte digitalina care nu exista in frunze.

- in florile si frunzele plantei Convalaria majalis se gaseste convalatoxina iar in seminte convalozida.

In plante heterozidele cardiotonice se gasesc asociate cu saponine care desi au structura asemanatoare prezinta actiune diferita, prezenta lor favorizand solubilitatea, absorbtia si intensifica activitatea heterozidelor cardiotonice.Nucleul sterolic sta la baza a numeroase substante naturale: saponine, alcaloizi, vitamine, hormoni, acizi biliari.

PROPRIETATI: heterozidele cardiotonice sunt optic active, cristalizate, amorfe, cu gust amar, solubile in apa.Heterozidele cardiotonice se obtin numai din plante.Datorita actiunii specifice asupra inimii, vaselor sanguine si presiunii arteriale au o inportanta deosebita in terapeutica, folosindu-se in:


  • insuficienta cardiaca

  • tahicardie

  • edem pulmonar

  • astm cardiac.

a. DIGITALIS PURPUREAE FOLIUM = degetelul rosu;oficinala in FR X.Sunt frunzele plantei Digitalis purpureae(Scropbulariaceae), degetelul rosu, digitala.

DESCRIERE:planta bienala cu radacina pivotanta; in primul an – rozeta cu frunze bazilare lungi(30-40 cm) si late; in al doilea an – tulpini florifere cu frunze mai mici scurt petiolate sau sesile.Florile sunt dispuse intr-un racen terminal, au culoare roz sau rosu purpuriu cu pete rosii.Fructul este o capsula ovoida cu numeroase seminte.Infloreste in iunie-iukie.

RASPANDIRE:Europa centrala, in regiuni muntoase si deluroase, pe terenuri nisipoase; se cultiva.

RECOLTARE: - in primul an se recolteaza frunzele bazilare din aprilie pana in octombrie; in al doilea an frunzele bazilare se recolteaza inainte de dezvoltarea tulpinii, frunzele de pe tulpini, inainte de inflorire.Recoltarea se face pe timp uscat intre orele 11-16 deoarece ziua are loc sinteza heterozidelor iar noaptea se degradeaza.

Uscarea se face rapid pentru a evita degradarea principiilor active.

CONTINE: heterozide cardiotonice: digitoxina(cea mai activa), saponine, flavone, taninuri, mucilagii, enzime.

INTREBUINTARI: insuficienta cardiaca(intaresc contractiile inimii, rarind si regularizand ritmul batailor inimii).Actiunea se instaleaza tardiv dupa administrare, glicozidele cardiotonice fixandu-se pe muschiul cardiac incet, de pe care se elimina greu.Administrarea indelungata produce fenomene de cumulare si intoxicare => se administreaza cu intermitenta.FR X prezinta o monografie si pentru pulberea tritata de digitala.Produse: Digoxin, Lanatozid C)


b. STROPHANTIS SEMEN: semintele plantelor Strophanthus: kombe, hispidus, gratus din Africa.

DESCRIERE: arbusti sau liane cu tulpina volubila subtire, flori galbene grupate in inflorescente umbeliforme.Caracteristica este corola prevazuta cu prelungiri in forma de panglica rasucita.Fructul format din doua folicule divergente, lungi pana la 1 m , comtine 100-200 seminte prevazute cu egreta formata din peri matasosi purtati de un filament lung.

SEMINTELE: sunt oval lanceolate, fusiforme, turtite, de culoare verde-cenusie, acoperite cu peri lungi.Au miros caracteristic si gust foarte amar

CONTINE: heterozide cardiotonice(strofantine), ulei gras, mucilagii, un alcaloid(trigonelina) rezina.

INTREBUINTARI:aceleasi ca si la digitala.Prezinta avantajul ca se absorb si actioneaza rapid, eliminandu-se usor.
c. ADONIS HERBA = ruscuta de primavara - partile aeriene ale plantei Adonis vernalis(Runculaceae).

DESCRIERE: planta perena cu rizom lemnos, brun-inchis din care se dezvolta tulpina cu frunze penat-sectate; flori galbene: fructul este o nucula.Infloreste in aprilie-mai.

RASPANDIRE:Europa si Asia. La noi prin pasuni, fanete uscate, dealuri insorite.

COMPOZITIE:heterozide cardiotonice(adonidozida), colina, materii colorante flavonice.

INTREBUINTARI: este unul din produsele vegetale cardiotonice mult apreciate, nu produce fenomene de cumulare.Se foloseste sub forma de infuzie.
d. CONVALARIAE HERBA = lacrimioara; partile aeriene ale plantei Convalaria majalis (Liliaceae).

DESCRIERE:planta perena cu rizomi orizontali din care se dezvolta 2-3 frunze alungit-eliptice si o tulpina florifera cu flori albe, placut mirositoare grupate intr-un racen unilateral.Fructul este o baca rosie.Infloreste in mai-iunie.

RECOLTARE: frunzele si tulpinile florifere in perioada de inflorire.

RASPANDIRE: in zona temperata.La noi in regiunea de campie pana in regiunea dealurilor, in paduri de fag si stejar.Se cultiva ca planta ornamentala.

CONTINE:heterozide cardiotonice(convalatoxina, convalozida), saponine, rezine.

INTREBUINTARI: in insuficiente cardiace sub forma de infuzii, extract.Nu se acumuleaza.




  1   2   3   4


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©kagiz.org 2016
rəhbərliyinə müraciət