Ana səhifə

Centrul naţional de evaluare şi examinare direcţia generală educaţie şI ÎNVĂŢare pe tot parcursul vieţII


Yüklə 57.08 Kb.
tarix10.06.2016
ölçüsü57.08 Kb.

Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 5620/ 11.11.2010


CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE

ŞI EXAMINARE

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE ŞI ÎNVĂŢARE

PE TOT PARCURSUL VIEŢII


CONCURSUL PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE/ CATEDRELOR DECLARATE

VACANTE/ REZERVATE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

PROGRAMA

PENTRU

DISCIPLINA

GEOGRAFIE



-Bucureşti-

2010

A. NOTĂ DE PREZENTARE
Activitatea profesorului de geografie se concentrează pe formarea şi dezvoltarea la elevi a unor competenţe generale şi specifice, corelate cu cele opt competenţe cheie europene şi pe formarea unui comportament civic şi a deprinderilor de a învăţa pe tot parcursul vieţii.

Prezenta programă se adresează candidaţilor care se prezintă la concursul pentru ocuparea posturilor didactice/ catedrelor declarate vacante/ rezervate în învăţământul preuniversitar, la disciplina GEOGRAFIE şi care au absolvit facultăţi de acest profil.



Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice. Conţinuturile programei oferă candidaţilor posibilitatea demonstrării nivelului de pregătire ştiinţifică, precum şi a competenţelor specifice funcţiei de cadru didactic.
B. COMPETENŢELE PROFESORULUI DE GEOGRAFIE
Competenţele unui cadru didactic cu funcţia de predare-învăţare şi aspirant la ocuparea unei catedre de geografie, prin concursul de titularizare sunt:

  • cunoaşterea şi utilizarea conţinuturilor ştiinţifice ale temelor cuprinse în programa de specialitate şi de didactica specialităţii;

  • utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;

  • aplicarea principiilor şi a cunoştinţelor de didactică generală şi de metodica predării;

  • raportarea conţinuturilor ştiinţifice la competenţele prevăzute în curriculumul şcolar;

  • structurarea conţinuturilor în unităţi de învăţare şi transferarea lor în situaţii de cunoaştere şi de aplicare;

  • adecvarea strategiilor didactice la finalităţile asumate şi la particularităţile de vârstă şi individuale ale elevilor;

  • proiectarea şi realizarea unui demers didactic trans-, inter- şi multi-disciplinar;

  • crearea unui climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor didactice;

  • raportarea procesului de instruire la sistemul referenţial presupus de domeniile de competenţe – cheie europene;

  • proiectarea şi realizarea unei evaluări obiective a competenţelor dobândite de elevi.



C. TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ PENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE



I. GEOGRAFIE GENERALĂ
A. GEOGRAFIA FIZICĂ


1. Noţiuni de geografie matematică. Elemente ale reprezentărilor cartografice ale Pământului. Reţeaua cartografică: meridiane şi paralele; latitudinea şi longitudinea; scara grafică şi scara numerică. Harta. Mişcările Pământului.
2. Meteorologie şi climatologie. Atmosfera: compoziţie şi structura verticală. Fluxurile de energie şi bilanţul radiativ. Masele de aer. Fronturile atmosferice. Ciclonii şi anticiclonii. Factorii genetici ai climei: radiativi, dinamici, fizico-geografici şi antropici. Temperatura, precipitaţiile, vântul: caracteristici şi repartiţie. Tipurile de climă.
3. Hidrologie. Hidrosfera: Oceanele şi mările: proprietăţi fizice şi chimice, dinamica apelor (valuri, maree, curenţi), influenţa oceanelor asupra mediului continental. Râurile şi fluviile: elementele caracteristice ale bazinului şi ale reţelei hidrografice. Regimul scurgerii. Marile sisteme fluviatile ale Globului: Amazon, Mississippi, Nil, Congo, Chang Jiang (Yang Tze), Gange-Brahmaputra, Volga, Dunăre, Rhin. Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor geografică.
4. Geomorfologie.

Relieful major al Terrei: continente şi bazine oceanice.

Procesele geomorfologice: dezagregarea, alterarea, gravitaţionale (tasare, sufoziune, alunecări de teren, prăbuşiri), spălarea în suprafaţă, torenţi.

Versanţii, clasificare, tipuri de evoluţie: glacis, pediment, pediplenă, peneplenă.

Relieful creat de apele curgătoare: valea şi elemente componente, meandre, piemonturi.

Relieful petrografic: pe calcare, argile, nisipuri, loess, gresii şi conglomerate, granite.

Relieful structural: tabular, monoclinal, cutat, in blocuri (faliat).

Relieful vulcanic: de explozie, de acumulare, de eroziune (în formele vulcanice).

Relieful climatic: eolian, glaciar (montan şi de calotă) şi periglaciar.

Relieful litoral: procese, forme, tipuri de ţărm.


5. Biogeografie.

Factorii ecologici (abiotici, biotici) şi rolul lor în distribuţia latitudinală şi altitudinală a organismelor vii. Arealul biogeografic. Regionarea biogeografică. Principalele sisteme biogeografice ale Terrei.


6. Geografia solurilor

Componentele şi proprietăţile solului. Profilul de sol. Răspândirea geografică a solurilor pe Glob. Solul ca resursă naturală. Utilizarea şi protecţia solurilor.


7. Geografia mediului

Factorii geoecologici.

Tipuri de mediu şi distribuţia lor latitudinală (medii naturale, medii antropizate).

Surse de poluare şi categorii de poluanţi (poluare fizică, poluare chimică, poluare biologică). Măsuri de combatere a efectelor poluării. Protecţia capitalului natural şi conservarea biodiversităţii la nivel local şi regional. Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale, rezervaţii naturale, monumente ale naturii.


B. GEOGRAFIA UMANĂ
1. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. Evoluţia numerică a populaţiei; tipuri de evoluţie demografică; diferenţieri teritoriale. Mişcarea naturală: variaţia teritorială a principalelor componente. Mobilitatea teritorială a populaţiei. Tipuri de migraţii, cauzele şi efectele lor. Structuri demografice (pe sexe, grupe de vârstă, medii, religii, etnii, rase, socio-economică). Raspândirea populaţiei pe Glob. Factorii care condiţionează repartiţia şi densitatea populaţiei. Particularităţi ale repartiţiei populaţiei urbane şi rurale. Forme de aglomerare umană (rurale şi urbane). Clasificarea oraşelor. Explozia urbană, metropolele, megalopolisurile.
2. Harta politică a lumii. Criterii de clasificare a statelor.
3. Geografia economică

3.1 Geografia industriei. Resursele energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, minereurile radioactive, apele, energia solară, energia eoliană, energia geotermică. Minereuri feroase (de fier şi mangan) şi minereurile neferoase (cupru, bauxită, aur, argint): localizarea şi valorificarea lor industrială. Resurse utilizate în industria chimică (sarea şi sulful): localizare şi valorificare. Industria energetică, siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcţiilor de maşini, chimică, lemnului, materialelor de construcţii, uşoară şi alimentară. Factori şi forme de localizare a industriei. Marile concentrări industriale ale lumii.
3.2. Geografia agriculturii. Factorii dezvoltării agriculturii pe Glob. Limitele spaţiului agrar. Tipuri de peisaje agrare. Repartiţia geografică a principalelor culturi agricole.
3.3 Geografia circulaţiei, turismului şi schimburilor economice internaţionale. Transporturile feroviare, rutiere, fluviale, maritime, aeriene şi speciale. Marile porturi. Tipuri de turism. Regiuni şi centre turistice importante pe Glob. Schimburi economice internaţionale.
3.4. Dezvoltarea economică şi echilibrul natural (conceptul de dezvoltare durabilă). Probleme ale globalizării economiei. Principalele regiuni de integrare economică.

II. GEOGRAFIA ROMÂNIEI
A. GEOGRAFIA FIZICĂ.
1. Evoluţia paleogeografică.
2. Relieful. Munţi, podişuri, dealuri şi câmpii: caracteristici. Tipuri de relief: suprafeţe de nivelare, piemonturi, terase, lunci; relieful glaciar, relieful vulcanic, relieful petrografic, relieful structural, văi carpatice transversale. Procesele geomorfologice actuale.
3. Clima. Factorii genetici ai climei. Elementele climatice: temperatura; precipitaţiile; vântul. Regionarea climatică a teritoriului României. Diferenţieri climatice.
4. Hidrografia. Apele subterane. Configuraţia reţelei hidrografice şi modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri şi repartiţia lor teritorială. Marea Neagră.
5. Biogeografie.

Zonele şi etajele de vegetaţie în România.

Regionarea biogeografică a României.
6. Solurile.

Zonalitatea, intrazonalitatea şi azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri şi răspândirea lor.


7. Geografia mediului.

Tipuri de medii în România.

Protecţia şi conservarea biodiversităţii în România. Parcurile naţionale. Parcuri naţionale: Retezat, Rodna, Porţile de Fier. Rezervaţia biosferei Delta Dunării.

B. GEOGRAFIA UMANĂ
1. Populaţia. Vechimea şi continuitatea populaţiei autohtone în spaţiul carpato-danubian-pontic. Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei. Repartiţia şi densitatea populaţiei. Structura populaţiei.
2. Aşezările omeneşti.

2.1. Aşezările rurale. Tipologia satelor româneşti după poziţie, mărime, fizionomie (forma, structura şi textura vetrei), funcţie şi gradul de dispersie. Tendinţe în evoluţia satului românesc.


2.2. Aşezările urbane. Răspândirea şi tipologia oraşelor. Probleme privind dezvoltarea urbană în România.

3. Economia. Resurse energetice: petrolul, gazele naturale, cărbunii, apele curgătoare. Resursele de minereu de fier, de minereuri neferoase şi nemetalifere. Structura şi răspândirea producţiei de energie electrică. Siderurgia, metalurgia neferoasă, industria construcţiilor de maşini, industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, industria materialelor de construcţie, uşoară şi alimentară. Structura şi răspândirea teritorială a industriei. Tipuri de transporturi şi căi de comunicaţie. Fondul funciar şi potenţialul agricol. Zone de producţie agricolă. Potenţialul turistic natural şi cultural-istoric al României. Regiuni şi centre turistice. Comerţul.
C. GEOGRAFIA REGIONALĂ
1. Regionarea geografică a României

2. Caracterizarea complexă a unităţilor şi a subunităţilor geografice de ordinul I şi II. Carpaţii şi depresiunile intracarpatice, Depresiunea Colinară a Transilvaniei, Subcarpaţii (Subcarpaţii Moldovei, Subcarpaţii Curburii, Subcarpaţii Getici), Podişul Moldovei, Podişul Getic, Podişul Dobrogei, Podişul Mehedinţi, Dealurile de Vest, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Delta Dunării, Platforma continentală.



III. GEOGRAFIA CONTINENTELOR

1. Trăsături geografice ale continentelor (Europa, Asia, Africa, America de Nord şi de Sud, Australia şi Oceania).

2. Unităţi fizico-geografice: Câmpia Chinei de Est (Marea Câmpie Chineză), Câmpia Siberiei de Vest, Podişul Siberiei Centrale, Sistemul cordiliero-andin, Podişul Braziliei, Câmpia Amazonului, Munţii Atlas, Podişul (Deşertul) Sahara, Sistemul Himalaya-Tibet, Podişul Tibet, Câmpia Est-Europeană, Alpii.

3. Caracterizarea geografică a unor ţări: Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Franţa, Germania, Italia, Federaţia Rusă, China, Japonia, India, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Republica Africa de Sud.



IV. LUCRĂRI PRACTICE

Citirea şi interpretarea hărţilor la scări diferite. Cunoaşterea orizontului local prin cercetarea pe teren – organizarea cercetării, echipamente şi mijloace necesare. Cartarea componentelor geografice: relief, hidrografie, soluri, vegetaţie, populaţie, aşezări, unităţi industriale, căi de comunicaţie. Reprezentarea grafică şi cartografică a datelor statistice şi a informaţiilor geografice.



D. BIBLIOGRAFIE PENTRU TEMATICA ŞTIINŢIFICĂ


  1. Academia Română, Institutul de Geografie, Geografia României, (tratat), Volumul IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile şi Câmpia Banatului şi Crişanei, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic, Podişul Moldovei, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1992

  2. Academia Română, Institutul de Geografie, Geografia României, (tratat), Volumul V, Câmpia Română, Dunărea, Podişul Dobrogei, Litoralul românesc al Mării Negre, Platforma continentală, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005

  3. Bălteanu D. (coord.), România. Spaţiu, societate, mediu, Editura Academiei, Bucureşti, 2005

  4. Bălteanu D., Şerban M., Modificările globale ale mediului, Editura Coresi, Bucureşti, 2005

  5. Ciulache S., Meteorologie şi Climatologie, Editura Universitară Bucureşti, 2004

  6. Cocean P., Alexe Rădiţa, America, Editura Transversal, Târgovişte, 2004

  7. Cocean P., Filip S., Geografia regională a României, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2008

  8. Cocean P., Geografie regională, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010

  9. Creţan R., Geografia Europei, Editura Art Press, Timişoara, 2006

  10. Erdeli G., Braghină C., Frăsineanu D., Geografia economică mondială, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000

  11. Erdeli G., Dumitrache Liliana, Geografia populaţiei mondiale, Editura Universitară, Bucureşti, Ediţia a IV-a revăzută şi actualizată, 2009

  12. Erdeli G., Cucu V., România. Populaţie. Aşezări umane. Economie, Editura Transversal, Târgovişte, 2005

  13. Gâştescu P., Breţcan P., Hidrologie continentală şi Oceanografie, Editura Transversal, Târgovişte, 2009

  14. Grigore M., Reprezentarea grafică şi cartografică a formelor de relief, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1979

  15. Iaţu C., Muntele I., Geografia economică, Editura Economică, Bucureşti, 2002

  16. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, Ghincea Mioara, Subcarpaţii României, Editura Universitară, Bucureşti, 2003

  17. Ielenicz M., Geomorfologie, Editura Universitară, Bucureşti, 2004

  18. Ielenicz M., Pătru Ileana-Georgeta, România. Geografie fizică, vol. I, Editura Universitară Bucureşti, 2005

  19. Ielenicz M., România. Geografie fizică, vol. II, Editura Universitară Bucureşti, 2007

  20. Ielenicz M., Podişurile şi dealurile României, Editura Universitară, Bucureşti, 2009

  21. Ielenicz M., Geografie fizică generală cu elemente de cosmogonie, Editura Universitară, Bucureşti, 2010

  22. Ielenicz M., România, Carpaţii. Probleme generale, Editura Universitară, Bucureşti, 2010

  23. Ilinca N., Geografia aşezărilor urbane, Editura CD Press, Ediţia a II-a, Bucureşti, 2010

  24. Ilinca N., Geografia umană. Populaţia şi aşezările, Editura CD Press, Bucureşti, ediţia III, 2009

  25. Lupaşcu Gh., Jigău Gh., Vârlan M., Pedologie generală, Editura Junimea, Iaşi, 1998

  26. Lupaşcu Angela, Biogeografie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001

  27. Marin I., Marin M., Europa – geografie regională, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

  28. Marin M., Albu Anca, Lungu M., Pleşoianu Daniela, Marin I., Geografia continentelor (Particularităţi regionale), Editura Universitară, Bucureşti, 2008

  29. Matei H., Neguţ S., Nicolae I., Enciclopedia statelor lumii, Editura Meronia, Bucureşti, 2008

  30. Muntele I., Iaţu C., Geografia turismului, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2003

  31. Năstase A., Osaci Gabriela, Topografie - Cartografie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001

  32. Neguţ S., Geografia turismului, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2003

  33. Neguţ S. coord., Geografie economică mondială, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2005

  34. Pişota I., Biogeografie, Editura Universitară Bucureşti, 2002

  35. Popa V., Australia. Geografie – turism, Editura Universităţii din Bucureşti, 2007

  36. Posea G., Geografia fizică a României, Vol. I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003

  37. Posea G., Geografia fizică a României, Vol. II, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004

  38. Posea G., Geomorfologia României, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005

  39. Rusu E., Geografia continentelor. Australia şi Oceania, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998

  40. Rusu E., Geografia continentelor. Africa, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2007

  41. Surd V., Geografia aşezărilor omeneşti, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003

  42. Vespremeanu E., Geografia Mării Negre, Editura Universitară, Bucureşti, 2005

  43. Universitatea din Bucureşti, Institutul de Geografie, Geografia României, volumul I, Geografia fizică, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1983

  44. Universitatea din Bucureşti, Institutul de Geografie, Geografia României, volumul III, Carpaţii româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, (tratat), Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1987

  45. Sunt obligatorii conţinuturile manualelor şcolare pentru disciplina geografie, cuprinse în Catalogul manualelor şcolare valabile în învăţământul preuniversitar www.edu.ro

E. TEMATICA PENTRU METODICA PREDĂRII DISCIPLINEI GEOGRAFIE
1. Curriculum şcolar

1.1. Curriculum-ul şcolar, delimitări terminologice şi conceptuale. Curriculum Naţional şi Curriculum la Decizia Şcolii. Terminologia specifică şi elementele de conţinut ale curriculum-ului şcolar

1.2. Documente reglatoare: Planul-cadru, programele şcolare. Manualele şcolare

1.3. Dimensiuni şi finalităţi educaţionale ale geografiei


2. Metode şi mijloace de învăţământ

2.1. Metode de învăţământ utilizate în predarea-învăţarea geografiei

2.1.1. Noţiunea de metodă de predare-învăţare. Funcţiile şi taxonomia metodelor de predare-învăţare

2.1.2. Metodele de instruire centrate pe acţiunea profesorului (povestirea, descrierea şi explicaţia)

2.1.3. Metodele de instruire centrate pe activitatea elevilor (conversaţia, demonstraţia, observarea, problematizarea, modelarea, utilizarea hărţii în activitatea didactică, experimentarea, proiectul)

2.1.4. Metodele de instruire bazate pe acţiune (exerciţiul, algoritmizarea, activităţile practice, jocul geografic)

2.1.5. Procedee şi instrumente de lucru cu rol complementar în predarea-învăţarea geografiei (munca cu manualul şcolar, cartea, folosirea tablei şi a caietului de notiţe)

2.1.6. Utilizarea soft-ului AEL în predarea-învăţarea geografiei

2.2. Mijloacele de învăţământ utilizate în predarea–învăţarea geografiei: funcţii, clasificări şi integrarea lor în actul didactic

2.3. Cabinetul de geografie; terenul geografic


3. Proiectarea şi organizarea instruirii

3.1. Planificarea (proiectarea) anuală şi semestrială

3.2. Proiectarea unităţilor de învăţare

3.3. Lecţia de geografie. Succesiunea evenimentelor instruirii într-o lecţie de geografie

3.4. Cercul de geografie

3.5. Activităţile didactice extraşcolare


4. Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei în condiţiile formării competenţelor

4.1. Sistemul de competenţe al geografiei:

Domeniile de competenţe – cheie europene

Competenţele generale

Competenţele specifice

4.2. Raportul dintre competenţe, conţinuturi şi activităţile de învăţare

4.3. Organizarea instruirii în viziunea formării competenţelor
5. Evaluarea rezultatelor învăţării.

5.1. Evaluarea – componentă a procesului de învăţământ

5.2. Funcţiile evaluării

5.3. Tipuri de evaluare

5.4. Metode şi procedee în evaluarea continuă

5.5. Tipuri de rezultate ale învăţării

5.6. Metode şi tehnici de evaluare a achiziţiilor şi rezultatelor învăţării

5.7. Proceduri şi instrumente de evaluare complementară

5.8. Tipuri şi instrumente de examinare

5.9. Concursuri şcolare şi examene




F. BIBLIOGRAFIA PENTRU METODICA PREDĂRII GEOGRAFIEI


  1. Ciolan, L. Învăţarea integrată – fundamente pentru un curriculum transdisciplinar. Iaşi: Editura Polirom, 2008

  2. Dulamă Maria Eliza, Metodologie didactică. Teorie şi practică, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediţia II, 2008

  3. Dulamă Maria Eliza, Metodologii didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, Ediţia II, 2008

  4. Ilinca N., Didactica geografiei, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, Ediţia a II-a revizuită, 2008

  5. Ilinca N., Mândruţ O. (coord.), Elemente de didactică aplicată a Geografiei, Editura CD Press, Bucureşti, 2006

  6. Landsheere G., Evaluarea continuă a elevilor şi examenele, E.D.P., Bucureşti, 1975

  7. Mândruţ O., Apostol Gabriela, Geografie – Curriculum şcolar. Ghid metodologic, Editura Corint, Bucureşti, 1998

  8. Mândruţ O., Competenţele în învăţarea geografiei – Ghid metodologic, Editura Corint, Bucureşti, 2010

  9. MEC (CNC), Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu – cadru de referinţă, Editura Corint, Bucureşti, 1998

  10. MEC (CNC), Programele şcolare de geografie pentru clasele IV-XII, www.edu.ro

  11. Negreţ – Dobridor I., Didactica nova, Editura Aramis, Bucureşti, 2001

  12. Negreţ – Dobridor I., Teoria generală a curriculumului educaţional, Editura Polirom, Iaşi, 2008

  13. Oprea Crenguţa-Lăcrămioara, Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2007

  14. Potolea D., Neacşu I., Iucu R., Pânişoară I.O. (coord.), Pregătirea psihopedagogică, Editura Polirom, Iaşi, 2008

  15. Stan Liliana, Steva Eugenia, Dragu V., Vlasov D.V., Elemente de didactica geografiei, Editura Polirom, Bucureşti, 2003

  16. Stoica A. (coord.), Evaluarea curentă şi examenele. Ghid pentru profesori, Editura Prognosis, Bucureşti, 2001

  17. Stoica A., Evaluarea progresului şcolar. De la teorie la practică, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2003

  18. *** Ghid de evaluare la geografie, Editura Trithemus Media, Bucureşti, 1999

  19. *** Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie, clasele IV - VIII, Editura Aramis, Bucureşti, 2001

  20. *** Ghid metodologic pentru aplicarea programei şcolare din aria curriculară Om şi societate, Bucureşti, 2001

Autori


Steluţa Dan – inspector pentru curriculum descentralizat şi mentorat, ISJ Brăila

Nicolae Lazăr – profesor gr. I, metodist, CN „Vlaicu Vodă”, Curtea de Argeş, jud. Argeş

Octavian Mândruţ – cercetător ştiinţific principal I, IŞE

Cristina Pârvu – consilier CNEE



Cătălina Şerban – inspector de specialitate ISM Bucureşti




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©kagiz.org 2016
rəhbərliyinə müraciət